Hipodromul din Ploieşti era în paragină, dar stătea pe o mină de aur - ar spune oricine, dacă şi-ar aduce aminte că era cel mai mare obiectiv de acest tip din România. Lăsat de izbelişte prea mult timp, Hipodromul din Ploieşti a ajuns astăzi o ruină dar şi un motiv de scandal între administraţia ploieşteană şi o societate italiană, care îl deţinea în administrare, prin concesiune. Cum s-a făcut că la Veneţia şi în alte locaţii italienii au ştiut să-şi facă treaba cu hipodromul iar aici nu? experienţa din Italia nu le-a folosit la nimic, deoarece la Ploieşti nu-i ca în Palermo! Dimpotrivă, mai rău!
Un măr (al discordiei) de peste 215 milioane de euro
În martie 2002, fostul prim-ministru, Adrian Năstase, a semnat H.G. nr. 237, de trecere a Hipodromului din Ploieşti din proprietatea privată a statului (atunci era administrat de Societatea Naţională "Cai de Rasă" S.A.) în proprietatea publică a statului. Ulterior, acesta este preluat de Consiliul Municipal Ploieşti. Prin H.G. 237, se atribuiau CM terenurile şi clădirile care fac parte din complexul "Hipodrom".
La vremea respectivă, autorităţile anunţau că vor construi acolo ba un cartier rezidenţial, ba un supermarket. Terenul - de 390,92 hectare, cât măsoară teritoriul aferent Hipodromului -, la o estimare a preţului mediu de 55 Euro/m.p, ar duce la frumoasa sumă de 215.006.000 Euro! Chiar şi astăzi, când ne aflăm în criză econmică putem discuta despre o valoare care ar putea fi chiar dublă dacă, în zonă, ar exista utilităţi! Nu sunt? Nicio problemă, se aranjează! Baza sportivă Hipodrom are 20,84 ha. Alte 370,08 ha sunt păşuni, pădure, stuf şi apă. Prima a trecut în subordinea Consiliului Municipal, iar restul a rămas la dispoziţia Primăriei Ploieşti. Pentru vremuri mai bune.
Vise şi iluzii pierdute într-o realitate cruntă
Contractul de concesiune dintre Primăria Ploieşti şi Ippodromi & Citta S.p.a. a fost încheiat la începutul lunii sepetembrie 2005. Autorităţile locale din acea perioadă anunţau cu surle şi trâmbiţe încheierea afacerii şi promiteau că în maxim un an la Ploieşti va răsări un hipodrom modern, înscris în circuitul hipic din Europa. Se vorbea atunci despre pariuri internaţionale, despre investiţii de milioane de euro şi despre cum va deveni Ploieştiul capitala hipismului european.
Toate aceste promisiuni au rămas doar... vorbe. Italienii s-au prefăcut la început că încep modernizările, dar după câteva luni s-a constatat că din investiţia de milioane de euro promisă, în Hipodromul din Ploieşti nu au ajuns decât câţiva cenţi.
Paşi mici, dar siguri, spre o afacere bună. Pentru cine?
28 iunie 2002: Consiliul Municipal Ploieşti a înfiinţat serviciul public de interes local "Administraţia Hipodromului Public", redenumit, ulterior, "Serviciul Public Administraţia Bazelor Sportive şi de Agrement a Municipiului Ploieşti". Activitatea nu a fost mai bună. Paragina şi degradarea au continuat. Ca urmare, se ia decizia concesionării bazei sportive a hipodromului.
15 decembrie 2003: Nu se depune niciun fel de ofertă pentru concesionare. Se stabileşte un alt termen, 17 martie 2004. Nici la acea dată nu s-a întâmplat nimic.
16 aprilie 2004: Licitaţia, organizată într-un final, este câştigată de firma italiană Ippodromi & Citta S.p.a. La câteva zile, comisia a anulat rezultatul licitaţiei, pe motiv că unul dintre participanţi, de fapt unicul contracandidat al peninsularilor, nu ar fi fost în regulă. Firma italiană a dat în judecată Comisia, Primăria, Consiliul Municipal Ploieşti. Povestea a îmbrăcat şi ceva nuanţe politice. Se spunea că PSD ar fi fost împotriva investitorului, iar opoziţia de atunci, adică puterea de astăzi, era în favoarea acestuia. Cert este că Ippodromi a câştigat procesul după schimbarea politică din 2004, iar instanţa a obligat Primăria şi CM Ploieşti să reia licitaţia din punctul în care a fost întreruptă. Ceea ce s-a şi petrecut, societatea italiană fiind declarată câştigătoare a licitaţiei de concesionare a bazei sportive. Fireşte, prin contract, Ippodromi şi-a asumat un calendar de investiţii. Dacă ne amintim bine, suma pe care trebuia s-o pună la bătaie era de 4 milioane de euro.
Italienii nu se ţin de cuvânt. Zice(a) administraţia locală
La presiunea ziariştilor şi a unor consilieri locali, municipalitatea a constatat că italienii nu prea îşi îndeplineau prevederile contractuale şi nici nu prea erau interesaţi de baza hipică ploieşteană. Aşa că încep să fie percepute penalizări de 0,5% pe zi din valoarea rămasă de investit. Penalităţile stabilite de justiţie (la data notificării la conciliere) sunt de 506.209,20 Euro.
Primăria a mai avut o cale de atac şi a contestat decizia la instanţele de la Bucureşti. S-a ajuns în situaţia ciudată că Ippodromi era obligată să dea curs clauzelor din contractul de concesiune, dar se şi judeca, în paralel, oricând putându-se aştepta la o decizie pe dos, care să influenţeze iar rezultatul licitaţiei.
În acelaşi timp, în Consiliul Municipal se iscă tot soiul de scandaluri, legate de faptul că noul concesionar nu face nimic din tot ceea ce s-a obligat. Apoi, că face prea puţin sau ceea ce a investit nu corespunde calitativ cu obligaţiile asumate. S-a ajuns până la acuzaţii ridicole din partea unor administratori responsabili cu bunurile oraşului. S-a stabilit într-un târziu că e nevoie de o comisie de monitorizare a contractului. Care s-a şi înjghebat. Şi care, la prima şedinţă, a cerut înlăturarea fostului viceprimar Radu Socoleanu din funcţia de preşedinte al comisiei, pe motiv de incompatibilitate.
Loviţi de ciocănelul justiţiei
În septembrie 2007 este înregistrată prima acţiune în instanţă la Tribunalul Prahova, acţiune prin care municipalitatea solicita „să se dispună obligarea pârâtei Ippodromi & Citta S.p.a la plata sumei de 506.209,20 Euro, reprezentând penalităţi de întârziere pentru lucrările de investiţii impuse prin Contractul de concesiune nr. 8979/2005 şi neexecutate”.
Astfel se împlinea o dorinţă, nedeclarată, a celor pentru care prezenţa italienilor era asemeni unui os de peşte. În gât! Demersurile juridice, căile de atac şi manevrele deosebit de iscusite ale administraţiei Calotă pot fi, oricând, predate - ca model - la orice clasă de viitori avocaţi! Păcat că nu a dus la nimic bun sau constructiv! De ce? Păi o să trecem la bârfe, şuşe, zvonuri sau şuşanele!
Italieni neadaptaţi la realităţile „calotiene”
Oficial se spunea că italienii nu respectă nimic din angajamentele contractuale. Pe la colţuri se spunea că patronul italian ar fi dat cu flit unei „chemări la o întâlnire” sau pentru o „discuţie” cu ex-edilul Emil Calotă.
Până la urmă, s-a ajuns la concluzia că Ippodromi trebuie să prezinte un grafic de lucrări şi investiţii. Angajamente nerespectate, fireşte. Întâlniri, negocieri şi aşa zise monitorizări din partea unei comisii de monitorizare a CM, dar şi din partea Ippodromi. Abureli! Unii aveau misiunea de a toca şi pulveriza orice ar fi făcut italienii, iar, de partea cealaltă... doar bureli şi vrăjeli care nu convingeau pe nimeni! Termene şi paratermene, grafice, date, zile, însă prin zonă nu s-a făcut mare lucru. "Au fost aduse nişte hurjume de utliaje - chipurile, ar fi vorba despre o investiţie de sute mii de dolari, dar sunt vechituri luate la mâna a doua. Să plece!", spunea un ex-consilier local, actualemente parlamentar PSD.
Pe de altă parte, s-a spus mereu că totul ar fi plecat de la refuzul italienilor de a se "adapta" unor "realităţi" consacrate, cunoscute şi acceptate tacit, pe vremea când oraşul era condus de ex-primarul Calotă.
A urmat un lung şir de procese, în care fie italienii solicitau să primească banii investiţii în Hipodrom, fie Primăria solicita rezilierea contractului sau reluarea curselor de trap. Justiţia a fost de partea autorităţilor locale şi a admis cererile municipalităţii. Victoria a venit de la Curtea de Apel Ploieşti, care săptămâna trecută a admis rezilierea contractului, obligându-i pe italieni să predea Hipodromul Primăriei Ploieşti.
Speranţe pentru cai, pariori şi... ploieşteni
Arena hipică are şansa să redevină un punct de atracţie pentru ploieşteni. În prezent, cele 22 de hectare a hipodromului seamănă cu o mare ghenă de gunoi, devenind un adăpost preferat al câinilor fără stăpân. Doar grajdurile care adăpostesc cele 150 de cabaline, pentru care proprietarii lor plătesc chirie, amintesc de ceea ce a reprezentat cu mult timp în urmă unicul hipodrom de trap din ţară. Singurul loc pe care-l frecventează ploieştenii la sfârşit de săptămână este clădirea situată în incinta bazei, în care funcţionează un restaurant şi o sala de biliard. Sperăm şi noi, alături de ceilalţi cetăţeni ai municipiului, că lucrurile se vor schimba. În bine,d e data asta!