Societățile cu acțiuni la purtător reprezintă o "specie" rară de vehicul de afaceri în România, iar la ele apelează doar câțiva "inițiați". Prin faptul că ascund identitatea proprietarilor "de facto" ai unei societăți comerciale, ele reprezintă paravanul perfect pentru operațiuni ilegale. Cea mai vizibilă dintre ele este "ocolirea" prevederilor legale care impun persoanelor cu funcții publice, în special înalților demnitari, să își declare transparent averile. O altă consecință, sunt de părere specialiștii consultați de România Curată, o reprezintă tentația ca prin astfel de vehicule să se comită infracțiuni economico-financiare.
Prima societate cu acțiuni la purtător a fost înființată în 1991 și în prezent funcționează 384 de astfel de societăți, conform datelor oficiale de la ONRC. În Prahova figurează șase astfel de socetăți.
Lista completă, la nivel național, o găsiți AICI. Între ele se numără astăzi și celebra Tel Drum, protagonista unui scandal media de actualitate.
Am vrut să aflăm cum funcționează o societate cu acțiuni la purtător, cât de "invincibil" e modelul societăților cu acțiuni la purtător și cât de benefic/negativ este pentru economia unei țări precum România. La aceste întrebări au încercat să răspundă patru foști miniștri din Guvernele Ciorbea, Năstase, Tăriceanu, Ponta și Grindeanu, un fost președinte al ANAF, un avocat de top specializat în drept comercial și un cadru universitar de la ASE București. Aceștia au explicat cum funcționează societățile comerciale cu acțiuni la purtător, cât de bine te poți ascunde în spatele lor și cât de benefice/maligne sunt pentru economie.
Un fost ministru și membru în funcții de prim rang în aparatul guvernamental, în prezent consultant financiar, a descris sub acoperirea anonimatului, ce sunt societățile cu acțiuni la purtător: "Întotdeauna în societățile democrate există sistemul de companii anonime și în Franța și în alte state și la noi aceste companii anonime s-au realizat prin acțiuni la purtător. Acțiunile la purtător sunt același tip de acțiuni, numai că sunt sub formă scriptică și caracteristica lor e că se transmit prin simplă tradițiune, adică din mână-n mână. Dacă eu am acțiunile în mână azi, atunci eu sunt proprietar. Dacă ți le dau ție peste 10 secunde, tu ești proprietar. Dacă ți le dă ție iar în mână, tu ești proprietar. Numai că există un singur moment al anului, foarte important și anume momentul adunării generale, când la momentul adunării generale trebuie să se prezinte proprietarul cu acțiunile lui, de regulă cu un sac de acțiuni. Trebuie verificate toate acțiunile și atunci apare în acte numele proprietarului din momentul respectiv. Cel care le-a cărat cu el. Deci cineva poate fi timp de 364 de zile pe an proprietar și doar timp de o zi să le predea altcuiva, care să se prezinte la AGA cu ele, ca proprietar, iar apoi să le reprimească din nou. Iar acel proprietar care se prezintă cu ele la ședința AGA, el e cel care decide în ziua respectivă la Adunarea Generală cum se dau dividendele și bineînțeles banii ajung teoretic la el. Asta e particularitatea. Ce se întâmplă în timpul anului, asta e cu totul altă poveste".
Fostul ministru admite că e posibil ca acest tip de firme să fie folosite și în operațiuni sub acoperire ale serviciilor secrete, însă per total, consideră că societățile cu acțiuni la purtător au un rol nociv pentru mediul economic, însă la nivel înalt nu se dorește eliminarea lor.
Citiți analiza completă pe România Curată.