• În România, unu din cinci tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nici nu studiază, nici nu muncește, fiind cel mai mare nivel din UE – dublu chiar față de media europeană.
• Printre cauzele acestei situații este superficialitatea consilierii în carieră, a explicat Mihaela Feodorof, mentor și business consultant, pentru Panorama.
Unul din cinci tineri din România nici nu învață, nici nu este angjat. Procentul tinerilor care sunt supracalificați la locul de muncă este de 16%. În paralel, se accentuează deficitul de forță de muncă, dar și fenomenulde skill mismatching sau nepotrivirea de aptitudini.
Prima cauză ar fi lipsa consilierii în carieră, dar și a practicii, deseori, superficială, insuficientă, sau care necesită aptitudini sau cariere depășite în actuala piață a muncii. Ceea ce ar trebui să fie o punte de legătură între noii absolvenți și angajatori rămâne un concept abstract și neinteresant.
Cum, când și unde se face consilierea în carieră în România
În principiu, în România, consilierea pentru carieră se poate face începând cu clasa a V-a. În gimnaziu, elevii din școlile de stat participă la ore de „Consiliere și orientare”, care îmbină lecții de autocunoaștere cu îndrumarea în carieră.
La liceu, materia devine una opțională, iar dacă opționalul de consiliere nu este ales, o minimă consilierea în carieră ar trebui să fie acoperită la orele de dirigenție.
Liceele au, de regulă, un profesor care îndeplinește funcția de consilier educativ, menit să îi îndrume pe elevi în alegerea opțiunilor de continuare a studiilor după finalizarea liceului, și un psiholog, care poate acoperi și funcția de consilier în carieră. De cele mai multe ori, consilierea liceenilor pentru viitoarele cariere e bifată în timpul „Săptămânii altfel” sau, dacă e vremea rea, în timpul „Săptămânii verzi”.
Iată cum arată niște teste de personalitate văzute de Panorama, care ar trebui să ajute elevi de clasa a XI-a să își identifice posibile cariere (Foto: Panorama)
Legător de cărți, operator la calculator, scriitor în domeniul tehnicii, examinator de brevete, instructor de tineret, portar de spița I, armurier, olar, cioban, țiglar, șelar. Din exemplele de coduri de meserii pe care le-au primit, reiese clar că aceste teste și recomandări sunt, deseori, perimate sau nu le spun nimic tinerilor care văd o cu totul altă realitate economică și vocațională pe TikTok.
Drept urmare, astfel de teste nu fac altceva decât să le sporească elevilor confuzia cu privire la drumurile pe care pot să o ia după liceu.
Distanța dintre teorie și realitate
Elevi demotivați și nepregătiți pentru viață și carierele viitorului se întâlnesc cu părinți ocupați și școli care trebuie să prioritizeze investițiile în infrastructură, susține Cosmina Mironov, conferențiar universitar doctor al Universității din București și expertă în domeniul consilierii în carieră.
„Orientarea în carieră a devenit un obiectiv îndepărtat pentru școli, ne fură crizele. Ajungem să ne ocupăm prima dată de elevii care au nevoi educaționale speciale, care provin din medii defavorizate, care au provocări majore de comportament și tulbură activitatea școlară. Consilierii, în acest context, își mută focusul de la carieră către aceste realități prezente”, arată Cosmina Mironov.
CITEȘTE ȘI: FMI: CIRCA 5 MILIOANE DE ROMÂNI LUCREAZĂ ÎN STRĂINĂTATE
Unii părinți se îndreaptă către teste și evaluări profesioniste ale copiilor, la privat. Mihaela Feodorof, mentor și business consultant la performanceway.ro, descrie situația din perspectiva mentorilor:
„Un părinte se bucură dacă își vede copilul că are capacitatea de a studia o materie. Cu precădere în sistemul de învățământ românesc, dacă ești performant la o materie, de exemplu matematică, ești aplaudat, îți crește egoul, iar mai apoi te faci IT-ist. Dar ce te faci când vocația copilului este în științe sociale?”, se întreabă Feodorof.
„Sunt cazuri când vocația nu e compatibilă cu performanța școlară anterioară a copilului. Atunci, adultului trebuie să îi răspundem la și mai multe întrebări în ceea ce privește viitorul copilului. Părinții trebuie și ei ajutați să se uite cu obiectivitate la rezultatele copilului și să ia o decizie împreună cu acesta, să îl susțină. Astfel, noi răspundem în primul rând nevoilor copilului, și apoi ale familiei”, adaugă specialista.
Consilierea în mediul universitar
La centrul de la Universitatea din București, doar 14 studenți (din 33.000) și 245 de elevi (pot să participe și elevi la astfel de ședințe) au beneficiat de consiliere individuală pentru carieră în 2022, conform unui raport de activitate furnizat de UB la cererea Panorama. Universitatea spune că a scăzut cererea pentru consiliere pentru carieră (vocațională, educațională, de informare, de orientare), dar a crescut cererea online mai ales pentru servicii de consiliere psihologică. Conform raportului din 2022 al Biroului de Statistică UB, „43% spun că nu știau de existența Departamentului de consiliere și orientare în carieră”.
La Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca (cu 46.000 de studenți), departamentul omolog a avut în jur de 360 de beneficiari ai ședințelor de consiliere, în anul universitar 2022-2023.
Dacă la nivelul anului 2014, nevoia de consiliere de carieră și de programe de dezvoltare personală era predominantă (70% din cereri), la nivelul actual, cererea de consiliere și suport psihologic se situează la peste 80% din cereri.
Tinerii nu acceptă ușor angajarea
Deși majoritatea tinerilor nu participă la ședințe de orientare în carieră în instituțiile lor de învățământ, se remarcă niște schimbări de percepție, povestește Mihaela Feodorof, din experiențele sale de la ședințele de consiliere: „Tinerii din ultimii 5-7 ani sunt mai vocali, nu mai acceptă atât de ușor tot ce li se impune din partea autorităților școlare și familiale. Asta se întâmplă în parte pentru că au foarte mult acces la informație. Observăm o rezistență mai mare, argumente și o luptă mai grea în a găsi un teritoriu comun între părinți și tineri. Nu mai sunt atât de ușor de influențat”.
La polul opus, totuși, există și o mai mare comoditate: „Tinerii nu se mai grăbesc să ia decizii dacă nu sunt împinși de la spate. Nu mai e o efervescență să îmi iau viața în mâinile proprii și să studiez și să fac ceea ce-mi doresc. Românii au așteptat rezultatele examenelor, atât la clasa a VIII-a, cât și a XII-a, pentru a veni mai apoi la evaluări vocaționale, educative și consiliere. Acest trend atestă disfuncționalitățile din sistemul de învățământ românesc, cât și lipsa culturii preventive”, a mai spus Mihaela Fedorof pentru Panorama.
Mulți dintre tineri trăiesc în capcana performanței școlare, iar vocația sau meseria nu au întotdeauna legătură cu notele de la școală. Astfel, noii adulți ajung paralizați de aprecierea părinților, profesorilor și a societății și se formează într-un spirit în care nu sunt conștienți de potențialul lor. Sistemul, gândit tot cu accent pe note și pe teorie, nu-i ajută. Așa că ies în lume nesiguri, pentru că la final nu știu decât ce au reușit să învețe mai bine la școală.
Când nu-i învățăm pe tineri ce le/ne trebuie sau „skill mismatch”
Astfel, se manifestă și la noi fenomenul de „skill mismatch” sau nepotrivirea abilităților/aptitudinilor, cauzat de informații incomplete despre piața muncii, lipsa investițiilor în formare, educație și sisteme de instruire care nu răspund la nevoile pieței.
În practică, „skill mismatch” sau nepotrivirea abilităților înseamnă oameni care sunt supracalificați pentru ce lucrează sau care lucrează în alt domeniu decât cel pe care l-au studiat.
Pe piața muncii există o discrepanță între ocupațiile tinerilor și domeniile lor educaționale, numită discrepanță orizontală. Proporția lucrătorilor cu studii superioare care sunt supracalificați la locul de muncă a crescut și ea în mai toate domeniile, fiind numită discrepanță verticală. Cele mai mari discrepanțe se înregistrează pentru domeniile transport și depozitare, comerț și administrare publică și apărare, arată studiile.
Procente în economie
Aproape un sfert din tinerii României cu vârste cuprinse între 15-24 de ani nu aveau un loc de muncă în 2022. Procentul este cu 8,3% mai mare decât media UE. Cu o rată de angajare a noilor absolvenți de 70%, România se află pe locul al treilea de la coada clasamentului UE, după Grecia și Italia.
Tinerii NEET (Not in Education, Employment, or Training) reprezintă categoria de persoane cu vârste cuprinse între 15-29 de ani fără ocupație sau în formare. În România, aceștia reprezintă 20% din totalul tinerilor, statistică ce ne plasează, din nou, la coada clasamentului european.
La aceștia se adaugă tinerii din medii de risc, regiuni mai sărace ale României și din mediul rural, cărora le sunt puțin accesibile sursele de consiliere.
Mai multe pe panorama.ro
CITEȘTE ȘI: DE LA 1 IANUARIE 2024, MINISTERUL MUNCII IMPLEMENTEAZĂ VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (VMI)
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
