• Veniturile Statului pe primele 4 luni au fost de 200 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost de 256 de miliarde lei, arată execuția bugetară, încheiată cu un deficit de circa 56 de miliarde lei (sau 2,95% din Produsul Intern Brut).
• „Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată”, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Veniturile totale ale Statului au însumat 199,92 mld lei în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 9,4% (an/an), susținută în principal de impozitul pe salarii și venit, de contribuții de asigurări și accize, relatează Hotnews.
Încasările în creștere
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 19,62 mld lei, înregistrând o creștere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată și restituirile de TVA) au înregistrat 39,04 mld lei, în creștere cu 1,2% (an/an). Evoluția ușor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (11,06 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 9,79 mld lei în ian-apr 2024), cât și de un efect de bază ridicat.
CITEȘTE ȘI: Voucherele pentru alimente 2025 intră pe carduri în iunie și decembrie
Cheltuielile, tot mai mari
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 mld lei au crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,53 mld lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 85,62 mld lei în creștere cu 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,92 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (489,25 mil lei).
Problema deficitului, prioritară
În primul său discurs în calitate de președinte, Nicușor Dan a admis că avem o „problemă a deficitului”. El susține că viitoarea coaliție de guvernare trebuie să facă reforme fiscale, care sunt „inevitabile”.
„Pe termen scurt, România are o problemă a deficitului. Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este interesul național ca această coaliție să facă reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să dea mesaje de stabilitate”, este mesajul transmis de Nicușor Dan în plenul Parlamentului, la evenimentul de învestitură.
Ce spun economiștii
Corecțiile sunt însă foarte greu de făcut, iar președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, este sceptic. Academicianul nu crede în tăierea de cheltuieli de 30 de miliarde de lei, până la finalul anului, aşa cum declarase preşedintele Nicuşor Dan că este necesar.
„Eu nu cred aşa ceva. Nu cred. Dacă vă uitaţi la structura bugetului public, o să observaţi că de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii. Dacă cineva se încumetă. În primul rând, nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei. Decretăm de mâine că tăiem salarii şi pensii la oameni. Poţi, într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi serviciilor”, a spus Dăianu, marți, după o întâlnire, la Parlament, cu Ilie Bolojan, care și-a reluat funcția de președinte al Senatului și este propunerea de premier făcută de Nicușor Dan.
Reducerea deficitului bugetar se va dovedi o sarcină dificilă, a confirmat și Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Problema principală a noastră nu este cursul, ci este finanțarea deficitului, finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare. Trebuie multă încredere. N-ai de unde să tai foarte rapid cheltuielile, ci poate cel mult să tai de la investiții. Nu se pot tăia salarii, sau să dai oameni afară rapid. Ăștia sunt povești!”, a spus guvernatorul, întrebat care sunt în opinia lui principalele probleme din economie.
„Reducerea cheltuielilor nu este fără efecte”
Isărescu a mai avertizat că reducerea cheltuielilor publice este de natură recesionistă: „Reducerea asta nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă!”.
Esențial, în opinia lui, este să fie păstrată credibilitatea politicilor pentru a avea finanțarea necesară.
„Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor acestor ajustări este altă problemă esențială, chiar dacă e de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar asta este o decizie destul de grea!”, mai spune Isărescu.
Potrivit acestuia, există soluții de a evita austeritatea, „acest cuvânt care sperie”, după cum l-a clasificat el. În opinia Băncii Centrale, soluția este să strângem cureaua treptat, să instituim un „program de dietă”, care înseamnă să reducem deficitul treptat, nu brutal, ci cu 0,7-1 punct procentual anual, adică să fie sub creșterea economică. „Dar pentru asta trebuie să asiguri o creștere economică de 2-3%!”, spune Isărescu, citat de Hotnews.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
