• Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele cinci luni din acest an a fost de 3.146, în creştere cu 13,62% faţă de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 2.769 de insolvenţe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
• Cum se prezintă situația în județul Prahova.
Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2026, au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 606, număr în creştere cu 5,57% faţă de primele cinci luni din 2025.
Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele: Bihor, cu 212 insolvenţe (minis 2,75%), Cluj - 189 (minus 1,05%), Timiş - 145 (plus 12,40%), Ilfov - 140 (plus 2,19%) şi Prahova - 109 (plus 12,37%).
Cele mai puţine insolvenţe s-au consemnat în Covasna - 14 (plus 7,69%), Harghita - 16 (plus 14,29%), Botoşani - 17 (plus 6,25%), Mehedinţi - 21 (plus 10,53%), Sălaj - 21 (minus 32,26%) şi Teleorman - 22 (plus 83,33%).
Numai în luna mai au intrat în insolvenţă 622 de firme şi PFA, cele mai multe în Bucureşti - 119 şi în judeţele Bihor - 49, Cluj - 38 şi Ilfov - 33. În Prahova, în luna mai, au intrat în insolvență 29 de unități economice.
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi amănuntul, respectiv 190 (plus 352,38% comparativ cu primele cinci luni din 2025), construcţii - 171 (plus 510,71%) şi în industria prelucrătoare - 99 (plus 312,50%).
Ce este insolvența
Insolvența este situația în care o firmă nu mai are capacitatea financiară de a-și plăti datoriile față de creditori, instituții financiare, angajați sau parteneri de afaceri. Intrarea în insolvență, conform legislației actuale, se face atunci când au trecut 60 de zile de la scadența unor plăți față de creditori.
În caz de însolvență, patrimoniul unui debitor se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor. Insolvența este prezumția care apare atunci când debitorul nu își plătește datoriile după 60 de zile de la data scadentă.
Aceasta nu trebuie să fie confundată cu falimentul. Prin intrarea în insolvență o firmă poate alege să intre și într-o procedură de reorganizare. Falimentul poate fi considerat doar o variantă de insolvență, prin care se recurge la lichidarea averii debitorului, pentru plata datoriilor și radierea lui de la Registrul Comerțului.
Firmele care pot intra în insolvență sunt: regiile autonome, profesioniștii și toți cei care exploatează o întreprindere comercială.
Procedura insolvenței nu poate fi declanșată în cazul instituțiilor de învățământ și al institutelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică aparținând statului.
De ce intră o firmă în insolvență
Principalele motive pentru care o firmă intră în insolvență sunt de natură economică și administrativă:
nu are venituri suficiente pentru a-și plăti creditorii,
a contractat credite pe care nu le mai poate achita la termen,
a realizat activități economice nerentabile financiar,
nu își mai poate achita obligațiile financiare față de fisc și angajați,
nu își mai poate achita obligațiile generale contractate,
nivelul încasărilor nu mai susține cheltuielile curente,
există scurgeri, furturi sau delapidări de fonduri.
Ce înseamnă procedura de insolvență
Există două tipuri de proceduri:
- procedura de insolvență generală - implică trecerea la reorganizarea judiciară și încercarea de redresare
- procedura de insolvență simplificată - presupune intrarea directă a debitorului în faliment, însă cu respectarea anumitor condiții.
Consecințele deschiderii insolvenței
Intrarea în procedura de insolvență, așa cum este ea prevăzută de legi, implică mai multe situații care țin de gravitatea și recunoașterea faptului și găsirea de soluții de salvare sau depunerea armelor. Prin prima dintre ele, debitorul poate alege să intre în insolvență și să propună sau să negocieze cu judecătorul un plan de redresare financiară și dacă nu reușește, după 3 ani, să intre în faliment.
Prin cea de-a doua debitorul intră în insolvență, adoptă un plan de redresare și reușește să-și salveze firma. Prin cea de-a treia el intră direct în faliment, fără a mai avea posibilitatea de a schimba deznodământul final, respectiv lichidarea tuturor bunurilor pentru plata datoriilor și radierea firmei (Pragmago.ro).
CITEȘTE ȘI: Construcțiile, sectorul cel mai expus la insolvențe în 2026
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
