„Nu-ţi poţi procura instrumentele de la „38” sau second hand”
Reporter: O ştire de interes naţional din ultima vreme s-a referit la dotarea orchestrei Filarmonicii pe care o conduceţi cu instrumente noi, de înaltă calitate. Trebuie să fiţi foarte bucuros, bănuim...
Corneliu Irimia: Noi am înaintat o propunere în acest sens către Primărie şi Consiliul Municipal. Întotdeauna consilierii şi Primăria au înţeles necesitatea performanţei artistice, pentru că avem instrumentişti performanţi, au fost alături de noi şi ne-au satisfăcut cerinţele. Să nu uităm că instrumentiştii noştri sunt invitaţi adeseori în străinătate, unde sunt foarte apreciaţi. În aceste condiţii, nu-ţi procuri instrumentele necesare de la „38” sau second hand. Şi mai e ceva: trebuie ca la fiecare partidă instrumentele să provină de la aceeaşi firmă, pentru ca sunetele să se armonizeze, ca totul să fie compact. Procedăm conform uzanţelor. Din mai multe oferte, o alegem pe cea mai convenabilă. Nu ne abatem de la legi, nepeierzând în acelaşi timp din vedere calitatea instrumentelor.
R: Aţi reuşit să acoperiţi tot necesarul?
C.I.: Consider că în proporţie de 90-95% ne-am acoperit necesităţile. Cel mai important este să ne dotăm cu un pian de concert în următorii ani. Pianul va costa foarte mult, aproape cât suma pentru celelalte instrumente la un loc. Costul unui pian performant poate să treacă de o sută de mii de euro. Dar nu vom face această investiţie până nu ne vom muta în casă nouă. Pianul alb pe care-l deţinem l-am desfăcut de patru ori. Traseul a fost Cercul Militar – Sala de 500 de locuri de la Palatul Administrativ – Cercul Militar – Casa de Cultură a Sindicatelor
R: Da, aţi fost plimbaţi cam mult. De când concertaţi la Casa de Cultură a Sindicatelor?
C.I.: Suntem pentru al doilea an la Casă... Revenind la instrumente, trebuie să vă spun că nu putem să cerem bani în fiecare an. Toate instrumentele sunt folosite zilnic la maximum. Noi abordăm un repertoriu pentru orchestră mare. Şi unele lucrări simfonice au câte 13-14 partide. În condiţiile actuale, nu putem să abordăm lucrări camerale şi nici să organizăm recitaluri.
R: Se poate spune că aţi avut un început de an „fructuos”?
C.I.: Începutul de an e fructuos din punct de vedere al dotărilor. Din punct de vedere al salarizării, însă, suntem afectaţi, ca toţi bugetarii, fapt ce generează numeroase tensiuni.
Un artist nu trebuie să aibă grija zilei de mâine. El trebuie să se gândească la rolul său, acela de a-şi sluji publicul şi de a-i crea o stare deosebită. Dacă mintea ta e în altă parte, cum să creezi emoţie estetică.
R: Se aude că la 1 iunie vor fi finalizate lucrările la Filarmonică. Aşa este?
C.I.: Noi numim asta reabilitarea, urmează extinderea şi adăugirea şi alte lucrări. Eu m-aş bucura ca toate lucrările să fie finalizate la această dată. Din punct de vedere al construcţiei în sine, aceasta s-ar putea să fie finalizată atunci. Dar mai este şi reîmpărţirea spaţiilor. Apoi, acustica sălii, care presupune tot felul de măsurători şi materiale speciale. Apoi, trei, dotarea sălii de concerte şi a sălilor noi cu mobilier. Întotdeauna presa a avut în vedere termenele de execuţie ale punctului a, nu ale tuturor. Un exemplu: Palatul Culturii trebuia să fie gata de ani buni, dar n-a fost aşa. În plus, am avut o iarnă foarte grea, lucrările stagnând cel puţin două luni. Trăim cu speranţa că cei care se ocupă vor lucra performant.
De doi ani nu mai concertăm în sala de concerte a Filarmonicii. Dar activitatea noastră şi calitatea actului muzical nu au avut de suferit. Am avut concerte apreciate de public.
Horia Andreescu – din nou acasă
R: Ce surprize ne mai pregătiţi?
C.I.: Spre marea noastră bucurie, unul dintre dirijorii care şi-au făcut ucenicia la Ploieşti, fiind vreo 12 ani dirijor permanent al Filarmonicii noastre, va veni să concerteze la Ploieşti, pe data de 22 aprilie. Deci în această lună.
R: Este vorba cumva de Horia Andreescu?
C.I.: Da, aţi intuit bine, chiar de domnia sa este vorba. Va concerta cu violonistul Gabriel Croitoru, cel mai talentat violonist al generaţiei sale, angajat al nostru. Va fi un concert extraordinar. Sunt convins că publicul meloman va fi foarte impresionat la revederea cu acest mare dirijor.
Visul directorului
R: Ce proiecte mai aveţi?
C.I.: De proiecte nu ducem lipsă. Ne continuăm munca de educare a tinerei generaţii prin concertele-lecţie. Am mai dori să le oferim spectatorilor posibilitatea de a ne asculta şi în aer liber. Poate pe esplanada Casei Sindicatelor sau, cu sprijinul ADPP, în alte spaţii adecvate.
Vreau să vă spun că actuala conducere, în special Primăria, care este ordonatorul principal de credite, a fost alături de noi şi reacţionează întotdeauna pozitiv la solicitările noastre. Cred că înţelegeţi că aceste solicitări sunt de bun simţ. De fapt, toate administraţiile ne-au înţeles. Cel mai important lucru este că sub actuala administraţie au fost demarate lucrările de reabilitare, extindere şi modernizare a Filarmonicii „Paul Constantinescu”.
R: La ce mai visaţi?
C.I.: Aspiraţia mea este să putem oferi mereu publicului concerte de cea mai bună calitate şi ţinută. Pentru că muzica este calea cea mai dreaptă către divinitate. Te face să fii mai bun, mai înţelegător, să treci cu mai multă uşurinţă peste greutăţi.
Proiecte, proiecte...
R: Într-o vreme, aţi dezvoltat unele proiecte importante cu instituţii de profil din străinătate. În ce stadiu mai sunt aceste proiecte?
C.I.: Da, am avut nişte proiecte cu Filarmonica din Zaragoza prin intermediul maestrului Dumitru Moţatu, directorul instituţiei. Nu ştiu de ce nu s-a realizat acel proiect. În 2007 am avut un turneu de concerte la Madrid, unde am fost invitaţi în ultimii ani. Din păcate, anul trecut n-am putut să mergem. Dorim să fim invitaţi permanent ca orchestră de acompaniament la Concursul Internaţional pentru Vioară de al Gorizia, cel de pian de la Varallo şi cel de canto, de la Cantu, toate în Italia. Faptul acesta este posibil datorită Maestrului Ovidiu Bălan, dirijor permanent al acestor concursuri de peste 20 de ani şi, de vreo 18 ani, colaboratorul permanent al Filarmonicii ploieştene. Mai dorim să ne continuăm colaborarea cu Maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi.
„De la ucenicie la măiestrie”
R: Într-o vreme, exita un curs de dirijat în judeţ, la Buşteni. Ce s-a ales de acel curs?
C.I.: Am fost nevoit să-l întrerupem în urmă cu mai bine de 10 ani. Da, intenţionăm să reluăm cursurile de dirijat de la Sinaia şi Buşteni. Avem în acest sens un proiect cu Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, sub genericul „De la ucenicie la măiestrie”. Dorim să le oferim în acest sens celor mai dotaţi absolvenţi ai artei dirijorale posibilitatea de a dirija la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Ploieşti, care a contribuit la afirmarea multor dirijori consacraţi cum ar fi Radu Postăvaru, Ion Marin (fiul Maestrului Marin Constantin, făuritorul Corului „Madrigal”) Cristian Neagu, Horia Andreescu, Nicolae Costin şi mulţi alţii. Suntem conştienţi că ne va fi destul de greu. Intenţionăm ca după revenirea în „casa muzicii ploieştene” să avem un proiect comun cu Primăria Buşteni. E doar un proiect. Încă nu am avut o discuţie cu domnul primar al Buşteniului, Emanoil Savin, dar intenţionez să îl abordez.
R: Ce durată aveau cursurile? Pe ce dirijori mizaţi în cazul reluării acestora?
C.I.: Cursurile aveau durata de o săptămână şi se încheiau cu concerte, fiecare parte a concertului fiind susţinută de un dirijor diferit. Avem dirijori pedagogi de mare clasă, cum ar fi domnii Ilarion Ionescu-Galaţi, Ovidiu Bălan sau Radu Postăvaru. Toţi se implică în actul pedagogic dirijoral, tinerii având posibilitatea de a beneficia de experienţa lor în tentativa de a atinge măiestria artistică.
Îi mai asigur pe spectatorii noştri fideli că odată întorşi acasă le vom oferi şi concerte de cameră sau recitaluri, care au cam dispărut din repertoriul nostru de stagiune. Apoi, vom continua seria de „concerte de concerte” în colaborare cu Liceul de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti, pentru a le oferi elevilor acestui liceu posibilitatea de a concerta pe scena Filarmonicii „Paul Constantinescu”. Această posibilitate o vor avea şi tinerii deosebit de talentaţi de la alte licee sau universităţi din ţară.
Abundenţa de kitsch muzical
R: Despre orchestra de muzică populară ce ne puteţi spune?
C.I.: Orchestra de muzică populară a Filarmonicii noastre, condusă de Maestrul Ion Pană, îşi demonstrează valoarea prin concertele de folclor autentic. Ne bucurăm că un tânăr solist de talia lui Ionuţ Dolănescu este angajatul Filarmonicii ploieştene.
Pe de altă parte, suntem dezamăgiţi de slabul impact pe care îl are acest gen de muzică asupra spectatorilor. Abundenţa de kitsch muzical duce la îndepărtarea publicului de muzica populară. Păcat, mare păcat!
Muzica populară înseamnă cântec, costum, dar şi dans. De aceea, în spectacolele noastre colaborăm cu Ansamblul Folcloric „Chindia” al Casei de Cultură a Sindicatelor Ploieşti. Promovăm şi tineri solişti ai clasei de canto popular a liceului de Artă Ploieşti, pregătiţi de doamna Maria Tănase Marin. În acelaşi timp, vom promova şi elevi ai clasei de muzică uşoară de la Şcoala de Artă. Mai avem şi alte proiecte, dar unele dintre acestea ar putea părea utopii acum. Aşa că, propun să mai aşteptăm puţin.
Interviu realizat de Leonida Corneliu CHIFU