Suntem în plină campanie electorală. Dincolo de mesajele ferchezuite, coafate, ticluite cu dichis de către candidaţi, de partide sau firme de consultanţă, trebuie să desluşim că România reală este cu totul alta. România reală este cea a cohortelor de bolnavi mergând din spital în spital, care au parte de medicamente de trei ori mai scumpe, a medicilor umiliţi ca profesie - prin dotarea cu aparatură de secol IX -, dar şi în ceea ce priveşte veniturile, mizerabile.
Fireasca nepăsare
Este Romîna "targetului” cretin de "un milion” de şomeri, este România celor care „decontează” facturi pentru utilităţi ca şi cum ar fi plătiţi occidental, dar nu câştigă mai mult de 150 de euro lunar! România reală este ţara copilului umilit de sărăcia cruntă a părinţilor care trebuie să cumpere, aproape săptămânal, tot felul de terfeloage numite culegeri, cursuri, "lecturi” suplimentare. România reală este accea în care interlopii (din politică, ministere etc) îşi aleg magistraţii de curte ca pe animale de companie! România reală este acea ţară în care batjocura, umilinţa, nepăsarea, dispreţul au devenit atât de fireşti, încât un gest simplu şochează. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni şi nimeni nu mai răspunde de nimic!
Un pas pe scara evoluţiei
Zilele trecute, un foarte bun prieten îmi povestea că are de gând să şocheze pe absolut toată lumea. Nu îşi va lega dinamită de brâu, nu se va cocoţa pe macarale (dacă or mai fi şi d-astea!) şi nici nu se va lega cu lanţurile de poarta Cotrocenilor. "Vezi, dragă prietene, lumea reală este simplă. Funcţionează după legile junglei. Dar eu fac un pas pe scara evoluţiei. Spun câteva cuvinte magice: Bună ziua şi Sărut-mâna! O spun tuturor vecinilor mei de bloc, colegilor şi colegelor de la muncă! Chir şi femeii de serviciu! Incredibil şi de necrezut să vezi că oamenii sunt şocaţi de aceste cuvinte! Suferim mult de tot pentru că suntem lobotomizaţi şi lipsiţi de această latură a respectului faţă de cei din jurul nostru”! - îmi spunea bunul meu prieten. După multe ore de discuţii, am ajuns, amândoi, la concluzia că dezumanizarea, spălarea creierelor, voalarea conştiinţelor nu ar fi altceva decât etapele unui "marş” al nostru - ca oameni, ca societate, ca ţară - către dezastru.
Iele şi sirene
În tot acest timp nălucile, ielele politice, "sirenele” (nevăzute) ne tot cântă” şi încântă! Eroul Ulise a rezistat doar pentru că era legat de catarg şi avea dopuri în urechi. Sirenele contemporane ne susură tot felul de "cântece”: suntem liberi, democraţi, avem drepturi, statul este preocupat de viaţa şi bunăstarea noastră... Oare? Nu ar trebui să privim ceva mai critic tot ce este în jurul nostru şi să vedem că, de fapt, avem parte doar de panglicari, perdele de fum şi iluzii? În tot acest "concert” nu credeţi că am plătit, plătim şi vom plăti, de prea multe ori, biletele - scumpe foc - la un spectacol de circ în care nu avem ce să căutăm? De aceea poate că ar trebui să facem recurs, zilnic, la vorbele magice: Bună ziua şi Sărut mâna! Ar fi un mare pas pentru noi. Dar mai ales s-ar putea să fie reîntorcerea către oamenii din jurul nostru. Şi mai ales Marele Flit dat „ielelor”!