Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

opinii schengen

Notice: Undefined property: stdClass::$category_language in /home/actualis/public_html/templates/ja_flix/html/layouts/joomla/content/info_block/category.php on line 20
Opinii
  • Numai niște naivi nu s-au prins de teatrul jucat de statele centrale și vest europene la consiliul JAI/JHA. Oficialii români și presa românească au plecat pe fentă să explice de lupul cel rău austriac care ne-a dat cu flit și zâna cea bună germană care ne-a apărat până în pânzele albe.
  • Practic, statele nord-europene și Austria au jucat o scenetă în care au făcut pe “bad guy” și „good guy” cu noi și bulgarii.
  • Toată povestea cu Olanda care nu vrea, ba ne vrea, ba Suedia nu ne vrea, ba Austria nu ne vrea, dar ne apără Germania și Luxemburg sunt un fel de teatru ieftin.

De fapt totul pornește puterile europene (Germania, Franța și Olanda), nu de la jucător minor precum Austria. Că nu e cancelarul Nehammer vreun „von Metternich“ vizionar, ci un simplu pion în mâna intereselor germane și rusești.

Calendarul refuzurilor

De fapt, accederea asta în Spațiul Schengen e o poveste lungă care a început din 2007, odată cu accederea României în Uniunea Europeană. Dar niciodată nu am fost „pregătiți“.

În 2010 s-a pus prima dată problema, dar s-a opus cu fermitate Franța, arătând că nu suntem pregătiți, că e corupție, că-s migranți mulți etc.

în 2011 Consiliul Europei a concluzionat că România și Bulgaria au finalizat procesul de securizare a frontierelor, dar au sărit Finlanda și Olanda arătând că e ceva în neregulă cu statul de drept, că avem corupție și migrație necontrolată.

În 2012 s-a pus iar problema acceptării României și Bulgariei în Schengen, dar au sărit Germania, Finlanda și Olanda, că statul de drept, migrație mare.

În 2013 Franța, Germania și Olanda s-au opus accederii Bulgariei și României la Spațiul Schengen pentru că stat de drept, corupție, migrație uriașă.

În 2015 Franța, Germania, Olanda și Finlanda s-au opus intrării României și Bulgariei în Schengen invocând iar statul de drept, corupția și control deficitar la granițe.

2017 Germania se opune, aceleași motive. 

De atunci problema nu a mai fost discutată la modul serios până anul acesta.

Motivele

Este foarte clar că statele vest-europene nu ne vor în clubul select al Schengen din motive economice, geografice și din cauza unui cumul de prejudecăți.

Motivul 1: Zona tampon

Este la fel de clar că oficialii statelor europene doresc să mențină o zonă tampon pentru filtrarea și păstrarea migranților din Asia și Africa aici. O zonă tampon între zona Ucrainei și Rusiei, o zonă tampon la ambițiile Turciei în zonă.

O zona tampon economică și comercială, unde poate exista dublu standard al produselor și serviciilor vândute aici, unde companiile occidentale nu se supun legislației muncii și nici al regimului de impozitare.

E ușor de făcut afaceri într-o zonă tampon cu state slabe. E ușor de lucrat cu o societate dinamitată care se urăște pe sine, cu autorități incompetente și o clasă politică coruptă. E mult mai ușor să menții la păstrarea acestei stări de fapt. E ușor de lucrat cu o societate ținută pe margine fără salarii competitive care muncește peste program pentru salarii de 800-900 de euro în timp ce în Europa media salariilor pornește de la 2000 de euro. E mai ușor să extragi profituri și resurse din statele tampon. Altă teorie ar fi că, odată intrate în Schengen, Bulgaria și România ar croi cale liberă tirurilor cu mărfuri din Orient care vor fi debarcate la Pireu, în Grecia, cu direcția Occident. Asta ar scurta cheltuielile de transport, formalitățile vamale. Ar uni practic Grecia cu spațiul Schengen pe plan terestru. 

 De ce să nu să nu se păstreze această stare?!

Motivația 2: Gazul natural  din Marea Neagră

Chestiunea rezervei de gaz de 50 miliarde m3 din Marea Neagră care e gestionată de Romgaz și OMV trenează de vreo 6 ani. Prima întâlnire dintre șeful OMV și președintele Iohannis datează din 2016.

Pe 16 septembrie 2022 noul șef al OMV, Alfred Stern, s-a întâlnit cu președintele României, iar peste două luni, din nou, pe 21 noiembrie 2022. De fiecare dată s-a discutat de începerea investițiilor la proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră.

Problema este că de câțiva ani OMV refuză să înceapă investițiile în platformele de exploatare a gazului, motivând că mai trebuie discutate legea Off-shore și redevențele pe care trebuie să le plătească statului român pentru extracție.  Austriecii pretind că înțelegerea nu-i avantajează și că investițiile pe care au de gând să le realizeze nu sunt luate în calcul.

Interesant este că, pe 18 noiembrie 2022, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat că nu e de acord cu accederea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Pe 21 noiembrie avea loc și întâlnirea dintre șeful OMV și președintele Iohannis. Nu știm ce s-a discutat, dar viitorul ne va răspunde dacă austriecii au obținut ceva sau răspunsul ne-a fost oferit la consiliul JAI.

Motivația 3: Frica și repulsia irațională față de străini

În toate țările occidentale după 50 de ani de migrație extra europeană necontrolată începută inițial ca migrație temporară a forței de muncă din nordul Africii și Turcia. Acum sunt aproape 20 milioane de musulmani în statele Uniunii Europene și aproape 10 milioane de africani   subsaharieni. Cei mai mulți sunt localizați în Franța, dar restul sunt răspândiți în Europa germanică/scandinavă mediteraneană. Aproape 15 milioane de turci locuiesc în Europa, din care peste 7 milioane numai în Germania. Peste 500.000 de afgani sunt risipiți prin Europa. 1,5 milioane de kurzi sunt de asemenea aici. Mai sunt peste 2,8 milioane de indieni (peste 65% trăiesc în Marea Britanie) și restul în Uniunea Europeană. Dacă mai punem la socoteală peste 12 milioane de est europeni care au venit după 2004-2007, românii (5,8 milioane), bulgarii (2,5 milioane) și polonezi (peste 2,4 milioane). În total, peste 24 de milioane de cetățeni din afara Uniunii Europene trăiesc în țările vestice ale Europei. 

Iar reacțiile localnicilor nu sunt deloc pe măsura toleranței propovăduite la nivel oficial.

Oamenii redescoperă ultimele rămășițe de rasism și xenofobie pentru că nu se mai recunosc în propria comunitate. Când în orice orășel occidental au apărut minarete musulmane și magazine halal sau de produse româno-bulgărești cu polonezi și slovaci care beau bere la colțul străzii și kebab shop-uri, cu femei învelite în hijab, grupuri de sirieni și afgani gălăgioși, cu obiceiuri ciudate, strigăte, agresarea frecventă a femeilor și câteodată câte un atentat motivat religios. Societatea de acum 20 de ani nu mai semănă deloc cu ceea ce este în prezent. Europenii vor să facă un stop-joc la nivelul anilor ‘80. Vor să oprească această evoluție cât vor putea, iar stoparea extinderii Schengen este în percepția acestui electorat una dintre soluții, chiar dacă e falsă.

Falsa poveste cu migrația din Orient

Teoriile strategilor de cafenea vieneză sunt contrazise de realitatea geografică: Rutele de migrație care vin din Turcia via Grecia, trec prin Macedonia, Serbia, Croația sau Ungaria după care în Austria și Germania. Foarte puțini trec prin Bulgaria și mai puțini trec prin România pentru că ar ocoli prea mult, ar cheltui prea mulți bani și ar risca să fie prinși mai repede. 

Deci cu rutele de migrație nu a mers argumentația, dar austriecii și olandezii tot nu au renunțat la refuz.

Am fost trași pe sfoară?

După 15 de ani România a cunoscut o creștere economică uriașă grație apartenenței la Uniunea Europeană. Dar la nivel politic și social suntem ținuți la margine. Suntem păcăliți de 15 ani cu apeluri la solidaritate, la împărțirea resurselor energetice, la împărtășirea valorilor legate de mediu. Mai sunt și idioții utili care se grăbesc să transpună în lege orice directivă europeană, deși este stipulat în tratat că implementarea sa poate face cu modificările conforme cu particularitățile statului și națiunii respective. Unele sunt bune, altele nepotrivite, dar legislativul român constituit din gâște mimetice nu are discernământul necesar pentru filtrarea și transpunerea anumitor inițiative venite de la Bruxelles.

Egoismul

Unde este solidaritatea europeană? Unde a fost solidaritatea în timpul pandemiei? Cum au ajutat statele europene Italia la începutul pandemiei. Se practică doar într-un singur sens, dinspre Est spre Vest? Dintre Sud spre Nord?

Oricum de câțiva ani se născuse un clivaj între Bruxelles și statele est europene precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, dar și între statele sudice (Italia, Spania, Portugalia) și cele nordice. Se pare că România și Bulgaria vor intra din nefericire în acest club al euroscepticilor, indiferent cât vor încerca șeful statului și demnitarii români să evite astfel de tendință. Încet, încet imaginea de far călăuzitor pe care o avea Occidentul în mintea românilor entuziaști începe să pălească.

Mă tem că acest rușinos episod al Europei se va răsfrânge într-un puternic sentiment de frustrare care va fi întreținut și de propaganda Moscovei.

Oare ideea europeană a viitorului va fi „fiecare pentru el“?

 

Citiți și: Poate China invada Taiwanul? O analiză a situației din Extremul Orient

Back To Top