Nici zece interviuri cu rătăcitorul de diplome Marcel Ciolacu sau cu inculpatul pentru omor Ion Iliescu nu pot opri, în acest moment, aventura fulminantă în sondaje de care beneficiază prezidențiabilul Mircea Geoană. Gafa repezită de ieri, executată într-un registru de stres discursiv continuu - pentru care Geoană și-a cerut și scuze - este cuantificabilă electoral pe plus, în folclorul românesc. Între bacalaureați fără diplomă, napoleoni închipuiți fără bătălie, scelerați virali și tipologii progresiste care pupă icoana pe Facebook, fostul secretar general adjunct al NATO este, azi, personajul cu cea mai pronunțată capacitate de a se identifica, în mod credibil, cu funcția prezidențială.
Există două realități care vor marca scrutinul prezidențial din acest an, ambele ținând, mai mult ca niciodată, de percepția publică.
Oferta. Nivelul dezbaterilor este atât de scăzut în toată lumea, încât așteptările sunt schimbate substanțial. Primul semnal au fost localele, unde surprizele s-au ținut lanț. Publicul votant din 2024 are cu totul alte uimiri și satisfacții atunci când privește galantarul politic, în comparație cu electoratul din anii 90. Rușinoasa luptă PSD-PNL pentru lipirea de pensii mărite jignește populația și irită orice om școlit, chiar și pe mulți dintre cei în vârstă, care, culmea, sunt beneficiari direcți ai recalculării.
- CITEȘTE ȘI - Sebastian IGNAT: AXA CIUCĂ-MERKEL-OBAMA
Tipologia. Scandalurile legate de Bacalaureatul liderului PSD și de obscuritatea studiilor candidatului Lasconi – alt politician cu potențial de creștere până la acest punct de precampanie – nu fac decât să arunce în derizoriu ultima fărâmă de speranță în sosirea unor lideri clasici, angrenați în dezbateri serioase, așa cum așteaptă publicul să vadă, de la un scurtin la altul. Astăzi, precampania românească este captivă unui umor negru, grețos și populist: pensii mărite și diplome pierdute de Bacalaureat, circotecă promovată de niște actori șterși, împinși de la spate cu tot cu scaun de niște moderatori prietenoși și creativi în ambalarea forțată a nimicului.
Azi este o secetă atât de mare în calitatea angajată pe scena publică, încât orice format de politician care provine dintr-o zonă asimilată ca fiind sigură, prosperă și predictibilă va reuși să convingă.
Poporul român nu e prost. Chiar și cu o imagine neclară asupra însemnătății funcției prezidențiale, așa cum rezultă din sondările sociologice recente, dorința de personaje valide, nevoia de liniște, frica de surprize majore vor juca în favoarea unui politician care proiectează profilul de mutant politic – amestec de seriozitate cu identificarea neaoșă populară. Iar candidatul Geoană, departe de a se putea transforma în vreun simpatic cu carismă de tiktok, livrează acea liniște pe care numai un sistem predictibil, validat deja, o poate da.
- ALTE ARTICOLE DIN RUBRICA OPINII - Sebastian IGNAT: GENIUL MARCEL, OSTAȘUL NICU ȘI MIRAJUL TURULUI DOI DE LA PREZIDENȚIALE
Angajarea electorală a unei formațiuni politice care să îl susțină, transparent și asumat, pe Mircea Geoană, produce alte transpirații reci în PNL și PSD. Dacă lupta prezidențială este principală în ecuația puterii viitoare, cu un rezultat bun la Parlamentare tot mai intri la negocieri cu o coaliție formată din vechi prieteni de pahar și combinații politice. Orice formă politică nouă nu face decât să împingă pe unul dintre partenerii tradiționali în prăpastie.
Că va fi PNL sau PSD, rămâne de văzut. Mircea Geoană și-a asumat, de fapt, rolul de a fi principala țintă luată în vizor. Experiența bătăliilor trecute își va spune cuvântul, în cazul său. Greu de ucis politic, după ani de experiență profundă la cel mai înalt nivel, Geoană tocmai rescrie scenariul politic deja negociat în culisele marilor organizații politice. Dacă va reuși, din 2025 se vor întâmpla lucruri spectaculoase, cu bătaie lungă.
Sebastian IGNAT / Facebook.com/SebastianIgnat