În toamna anului trecut, partea informată a poporului român a asistat, stupefiată, la implozia simulacrului pe care, de 34 de ani, îl numim stat de drept. Sistemul epoleților de afaceri a crăpat în direct, în seara exit-pollului din primul tur. Dintr-o dată, mizeria de sub preșul statal a ieșit în toată splendoarea sa, emanând un pestilențial iz de faliment democratic.
Seara fatidică a arătat lumii civilizate că România este o republică bananieră, cu trădători în uniformă incapabili să-și protejeze țara și cu analfabeți la costum ajunși până în vârful statului, inși preocupați doar de prăduirea transpartinică, în haită, a bugetului public pentru încă patru ani. Așa am ajuns la scandalul Călin Georgescu, nu altfel. „Mesia” digitală nu exista fără concursul factorilor sus-menționați.
Pentru scurta memorie colectivă, îndrăznesc o recapitulare, la finalul căreia voi lăsa câteva semne de întrebare pentru cine se mai consideră competent să le analizeze.
Brandul „Călin Georgescu” a fost construit într-o adevărată operaţiune de marketing digital care a exploatat la maximum vulnerabilităţile platformelor sociale şi apetitul utilizatorilor pentru conţinut viral. Stratagemele folosite îmbină tehnici de astroturfing, influenceri plătiţi şi o reţea coordonată de conturi automate, toate menite să mărească artificial impresia de popularitate a candidatului. În social-media, „impresia” are conotații diferite, aceasta fiind la îndemâna unor algoritmi non-umani.
Așadar:
- Influenceri cumpăraţi pentru conţinut viral
Pilonul iniţial al campaniei a constat în contractarea unei reţele de influenceri digitali, gata să promoveze orice tip de conţinut susceptibil de a deveni viral – de la teorii conspiraţioniste anti-vaccin la mesaje pro-Georgescu. Acestor creatori de conţinut li s-a promis plata prin platforma AdNow, înregistrată în Regatul Unit dar cu rădăcini Ad Rusia, cu scopul declarat de a atrage cât mai multe click-uri şi venituri din reclame. Cu ani în urmă, mesajele anti-Covid au testat receptivitatea publicului, după care, în ultimele săptămâni de campanie, influencerii au fost redirecţionaţi să susţină direct candidatura lui Georgescu.
- Astroturfing şi conturi masive activate simultan
Un raport al Serviciul Francez de contra-interferenţă digitală, descrie această operaţiune drept o „campanie sofisticată de astroturfing” (marketing mascat drept dezbatere publică autentică). Serviciile de informaţii românești au identificat 25.000 de conturi pro-Georgescu, în majoritate latente, care au fost reactivate brusc pe 11 noiembrie, cu doar două săptămâni înainte de vot – semnalând o coordonare precisă, menită să domine fluxurile informativ-electorale din TikTok.
- Reţeaua Telegram - Discord şi algoritmii TikTok
Ancheta a scos la iveală implicarea unei structuri de canale private pe Discord și Telegram, unde moderatorii stabileau în timp real ce conținut pro-Georgescu să fie difuzat. Instrucţiunile transmise au valorificat logica algoritmilor TikTok, fertilizând reţeaua cu clipuri de impact (remake-uri ale celebrului „înot” al lui Putin sau călărie) pentru a declanşa recomandări automate şi a feri conţinutul de sistemele de detecţie a comportamentului artificial.
- Sprijin extern şi conturi cu IP-uri turcești
În ianuarie, autoritățile judiciare române au solicitat sprijin de la omologii turci pentru a investiga peste 20.000 de conturi TikTok operate de pe IP-uri turcești. Acestea fuseseră create cu e-mailuri legate de domenii rusești în ultimele 24 de ore înainte de scrutin și au bombardat ultimele ore de campanie cu articole și clipuri pro-Georgescu. Impactul a fost amplificat de sincronizarea perfectă cu momentele de maxim interes electoral.
Consecinţe şi învăţături pentru viitor (dacă vom învăța ceva)
Rezultatul: un candidat marginal în sondaje a apărut ca un favorit mediatizat, graţie unei maşinării digitale de manipulare. Acest caz evidenţiază necesitatea apariției urgente a unor mecanisme stricte de transparenţă în publicitatea online electorală, a dezvoltării capacităţii instituţiilor de a monitoriza ecosistemele sociale și a colaborării internaţionale pentru a combate campaniile de influenţă ascunse.
Într-o lume în care un clip de 15 secunde poate decide soarta unor alegeri, România trebuie să înveţe lecţii valoroase din campania Georgescu: nu doar prin sancţionarea celor care manipulează, ci prin întărirea rezilienţei cetăţenilor la dezinformare și prin reglementarea clară a traseului banilor și algoritmilor politici online.
Lecția digitală românească este, în prezent, subiect de interes la nivel mondial. Lumea se schimbă, iar tehnologia obligă omenirea la dezvoltarea a noi abilități de autoapărare. Lupta este în desfășurare, iar România, așa beteagă cum este ea, poate fi nu doar victimă, ci și pionierul noii lumi digitale în care campaniile SM se impun în fața publicului. Granița dintre respectul pentru lege și încălcarea drepturilor fundamentale este una sensibilă. O reglementare pro-activă trebuie gândită la nivel global, în acord complet cu respectarea drepturilor fundamentale. Asta este provocarea secolului în care trăim, un veac deja mult prea rapid pentru orice biped umanoid neartificial. Sebastian IGNAT
- Citește și - Sebastian IGNAT: AMERICAN IDIOT ȘI AMICUL NOVICIOK