A vuit presa, au scormonit jurnaliştii printre dosare, au fost înjuraţi că n-au altă grijă decât să-i caute pe magistraţi la rubedenii. Care mai de care prin Poliţie, prin Parchet sau avocatură. Când era pe val şi în cărţi se pare că şi ex-preşedintele Secţiei penale de la Tribunalului Prahova, Dumitru Rebegea nu prea înghiţea astfel de indiscreţii, ascunse bine de tot, pe sub roba oarbei care pozează cu o cârpă pe ochi şi stă cu balanţa într-o mână. Că ailalta-i sprijinită de mânerul unei săbii.
Tocite şi destul de ruginite, dar sufient de tăioasă în cazul lui Bombonică (nume de cod dat o distinsă avocată care-şi reg(u)la procesele pe la "găzari”. Ei bine, Bombonică a cerut ca procesul său sa fie strămutat de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă din ţară pe motiv că o judecătoare de la instanţa bucureşteană este căsatorită cu procurorul care a întocmit rechizitoriul de trimitere în judecată şi, în consecinţă, nu ar avea parte de un proces corect. Iar ICCJ a găsit cererea ca fiind neîntemeiată.
După ce a fost arestat că era sponsorizat de interlopi, iată că abia acum a descoperit Bombonică faptul despre care nemernicii de ziarişti, răi din fire, ziceau cum că ar fi oareşcare potriveală între soluţiile unor dosare şi clanurile de rubedenii, cumetri, veri, socri, naşi, fini, amante sau alte cumetrii de prin Justiţie. Dar aşa sunt ziariştii, răi şi spurcaţi cu imaculaţii magistraţi. Huo, nouă!