Într-o perioadă de plină criză, primarul Stătescu de la Băicoi, ne scuzaţi!, cheltuie câteva miliarde din bugetul local pentru organizarea Zilelor oraşului Băicoi. Ca să traducem motivul pentru care băicoianul rupt în dos de foame avea nevoie de o paranghelie pe bani publici, ajungem tot la ochiul dracului, ptiu, Doamne, iartă-ne, că de la Stătescu nu mai tragem demult speranţa! Banul, doamnelor şi domnilor, este laitmotivul existenţei oricărui om de afaceri, inclusiv a primarului Stătescu de la Băicoi, despre care am auzit că e un tip inventiv, plin de idei bune. Iată câteva dintre ele!
Deşi avea obligativitatea să organizeze licitaţie, conform legii, pentru toate serviciile desfăşurate cu ocazia festivalului, procedura de atribuire a contractului este una mult pe lângă lege, avantajoasă, desigur, pentru buzunarul acoliţilor care mişună în jurul administraţiei locale băicoiene.
Cum se fac şmecheriile astea de achiziţii publice? Simplu! Se adaugă la reţetă un prieten, alături de care se stabileşte, la un şpriţ, preţul corect. După ce se cade la pace, viitorul beneficiar de bani publici aduce de mânuţă, la registratură, încă două firme care joacă rolul de mâini moarte. Adică participă la selecţia de oferte doar în rolul de balerine, venind cu nişte preţuri şi servicii naşparlii, unicul lor scop în viaţă fiind acela de a pierde concursul de oferte. După ce se stabileşte fericitul câştigător, se semnează contractul, iar bănuţul public pleacă spre buzunarul acestuia din contul aflat în trezorerie. Sigur, o să spuneţi că suntem răutăcioşi.
Adică ce, gura lu’ prietenii lui Stătescu nu merită să mănânce şi ea ceva, după ce băieţii au muncit atâta în campanie? Merită, normal! Mai ales că bani ar fi, Stătescu având grijă, la începutul lui 2010, să le facă o surpriză neplăcută băicoienilor, prin mărirea taxelor şi impozitelor. Sigur, taxele şi impozitele se plătesc de către proşti, că şmecherii ocolesc aceste detalii. Luăm, la întâmplare, două firme băicoiene care au datorii la stat. Una este S.C. STAMI S.R.L, cu o datorie de 2.630,00 lei, iar alta este S.C. MAXIM 2200 S.R.L, cu un rest de plată de 7.410 lei către bugetul de stat. Şi pentru că nimic nu este întâmplător în viaţă, sper că nu aţi crezut-o p-aia cu exemplul aleatoriu, firmele aparţinând, cu onor, chiar primarului Stătescu, acest far călăuzitor al băicoianului de rând.
Supărăciosul secretar Condrea
La ultima şedinţă a consiliului local din Băicoi, între subiectele de pe ordinea de zi s-a aflat şi construirea unei staţii de epurare pe teritoriul Băicoiului în cadrul proiectului de modernizare a sistemului de canalizare din oraş, prin programul de parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova. Cum primarul a întârziat la şedinţă, secretarul a prezentat raportul de specialitate pe proiect.
Reprezentantul Consiliului Judeţean a sugerat că ar fi potrivit ca acel raport să fie semnat şi de un specialist al biroului urbanism, moment în care secretarul “provizoriu” Condrea, despre care v-am povestit săptămâna trecută, a luat foc şi şi-a ieşit din fire cu isterii: ceva de genul - cum să semneze cineva de la urbanism când el este singurul jurist, specialist adevărat din primărie - adică omul este atât de specializat încât ar putea fi singurul angajat al primăriei”. Câtorva consilieri chiar le-a dat câte o lacrimă auzind necazul omului exprimat prin istericale.
S-a trecut oarecum peste moment, însă când a intrat primarul în sală Condrea a început să i se planga.
Supărat de necazul acolitului său, primarul, om sensibil din fire, a decretat că nu mai este de acord cu proiectul. Şi atunci, CJ Prahova a zis, suav, adio canalizare Băicoi, cu atâtea mofturi de secretar, proiectul a picat, iar staţia de epurare se va construi în altă localitate. V-a plăcut, nu? Data viitoare vom continua miniserialul nostru semi-monden cu aventurile unui alt client al APH, primarul Morărescu din Filipeştii de Pădure, care s-a combinat cu viceprimarul băicoian, Silviu Fenic în nişte şmenuri mai mari ca ei.
Va urma!