În zilele de 26 şi 27 martie 2010 o delegaţie a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România, compusă din coloneii în rezervă Constantin Chiper şi Valeriu Severin, precum şi profesorul Nicolae Petrescu-Redi, preşedintele Asociaţiei Pro-Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, a participat la festivităţile prilejuite de aniversarea a 92 de ani, de la unirea Basarabiei cu România.
Cu prilejul aniversării unirii Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, Uniunea Scriitorilor din republica Moldova, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Institutul Cultural Român, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, Ambasada României în Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei şi alte instituţii şi asociaţii obşteşti din Republica Moldova au desfăşurat o paletă largă de activităţi educative dedicate acestui eveniment.
Conducătorii acestor instituţii au apreciat pozitiv şi acţiunile organizate în capitala României şi alte localităţi din ţara noastră, între care s-au detaşat Iaşi, Ploieşti, Vălenii de Munte, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu şi Timişoara. Ne-au bucurat mult aceste aprecieri.
Delegaţia noastă s-a întâlnit, în ziua de 26 martie 2010, cu cadre didactice şi elevi din prestigiosul liceu „Costache Negruzi” din Chişinău, cărora colonelul (rtr.) Constantin Chiper le-a făcut o expunere dedicată Unirii Basarabiei cu România şi le-a oferit revista „România Eroică”, organul de presă al ANCE. Colonelul (r.) Valeriu Severin a dăruit bibliotecii liceului 500 de cărţi de literatură beletristică şi istorică (colectate de la cadrele militare în rezervă din garnizoana Galaţi) şi profesorul Nicolae Petrescu le-a dăruit ultima creaţie personală, „Muşcă îngerul din măr” (epigrame şi madrigaluri).
În ziua de 27 martie 2010 am participat la un tedeum divin dedicat înaintaşilor care au înfăptuit Unirea de la 27 martie 1918, susţinut de un sobor de 10 preoţi, condus de mitropolitul Petru.
Invitaţi la masa rotundă cu tema „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, organizată de Uniunea Scriitorilor şi Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova (moderator, profesor Valeriu Matei), la sala de festivităţi a Uniunii Scriitorilor, am audiat cu mari emoţii, împreună cu participanţii din Basarabia, Bucovina de Nord şi România, prelegerile susţinute de Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Mihai Urechianu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, profesorul Ion Negrei, viceprim-ministru al Republicii Moldova, academicianul Alexandru Moşanu, profesorul Ion Agrigoroaie, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, profesorii doctori Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Alexandru Burlacu şi Gheorghe Palade, de la Universitatea din Chişinău, precum şi alţi specialişti în domeniul istoriei.
Timp de patru ore am participat la o adunare solemnă la care au participat personalităţi şi colective artistice din Republica Moldova şi România, organizată la sala Teatrului „Ginta Latină”. Programul a fost deschis cu imnurile de stat ale României şi Republicii Moldova. În continuare programul a intercalat prelegeri şi programe artistice. Prezentatorul programului, Ninela Caramfil, artistă la Teatrul „Mihai Eminescu” din Chişinău, i-a dat cuvântul academicianului Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova. Din expunerea sa am reţinut: „Cei 22 de ani din perioada interbelică au fost anii cei mai frumoşi din istoria Basarabiei. Anul 1940 a fost catastrofal în istoria Basarabiei şi a României. Anii 1990 şi 1991 au reprezentat o rază de lumină în istoria Basarabiei. Anul 2012 va fi un an hotărâtor în istoria Basarabiei, unirea cu patria mamă; se va constitui Comisia Băsescu-Ghimpu pentru a lichida, în 2012, prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov. Problema Basarabiei este a ei şi a României. 27 martie, 27 august şi 31 august sunt zilele naţionale ale Basarabiei.”
Corul „Prometeu” a interpretat emoţionante cântece patriotice. Ninela Caramfil a interpretat poezia „Un moment poetic”, de Grigore Vieru.
Ion Negrei, istoric şi viceprim-ministru în guvernul prezidat de Vlad Filat, a prezentat o cuvântare foarte documentată, ancorată în realităţile trecute şi prezente.
Ataşatul cultural al României la Chişinău, P. Liţiu, a adus un omagiu bunicilor care au înfăptuit unirea cu patria mamă.
Au urmat: microspectacolul susţinut de elevii Liceului “Vasile Alecsandri” din Chişinău, intitulat „Dispariţia sârmei de pe Prut” (15 martie 2010), o suită de cântece patriotice interpretate deelevii Şcolii din Criuleni, monologul artistului Vasile Butnaru („Eminescu şi Basarabia”), un spectacol al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, condus de directorul său, profesorul Ion Iovcev, un copil de 6 ani care a recitat poezia „Mama” şi “Doina” lui Eminescu recitată de o elevă din clasa a XI-a.
În continuare, academicianul Ion Ungureanu a prezentat o alocuţiune foarte documentată şi educativă: „Limba română este liantul populaţiei din România şi Basarabia. Ştefan cel Mare şi Sfânt - temelia românismului. Necesitatea lichidării Tratatului Ribentropp-Molotov. Aportul preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru impulsionarea acordării cetăţeniei române”.
Au evoluat ansamblul etno-folcloric „Edera” şi ansamblul „Catarsis”, cu cântecele: Bucuraţi-vă prieteni, Mi-e dor şi Limba noastră. Corul din Ineşti, dirijat de preotul localităţii, a stors lacrimile asistenţei. A urmat familia Cazangiu, din Bălţi, care şi-a exprimat sentimentele de unire prin poezie şi cântec. Grupul celor 4 fete din Bucovina, condus de Ion Paulencu, a „vrăjit” spectatorii.
Li s-a dat cuvântul profesorului Nicolae Petrescu, preşedintele Asociaţiei Pro-Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, colonelului (rtr.) Constantin Chiper, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România şi preşedinte al ANCE, filiala Prahova, precum şi reprezentanţilor filialelor APBBNŢH din Iaşi şi Oneşti, care au prezentat felicitări organizatorilor pentru acţiunile educative prezentate.
În încheiere s-a prezentat montajul literar “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” şi s-a dansat Hora Unirii de către cei prezenţi.
În continuare, delegaţia noastră, condusă de avocatul Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei şi profesorul de istorie doctor Ion Buga, a vizitat Cimitirul Eroilor din Chişinău, Bulevardul Decebal nr. 17 (Cimitirul Militar Internaţional). Cimitirul s-a amenajat în anii 1918-1942. Este o adevărată necropolă pentru cei 1645 de militari originari din şase state beligerante (România, Rusia, Franţa, Austria, Cehoslovacia şi Polonia) căzuţi în primul război mondial. Aici au fost înmormântaţi 365 de militari români căzuţi în primul război mondial şi 95 de militari români căzuţi în iulie 1941, în operaţiile militare pentru eliberarea Chişinăului. În anul 1944, după reocuparea Chişinăului de către armata sovietică, cimitirul a fost distrus şi nivelat cu buldozerele, iar peste o parte din morminte a fost construit, în 1959, Spitalul Clinic de Ftiziatrie şi Pulmonologie, cunoscut azi sub denumirea de Spitalul de Tuberculoză. Clădirile spitalului au fost distruse în anii recenţi, însă administraţia locală preconizează să vândă spaţiul fostului cimitir, pentru a se construi un complex comercial modern pe osemintele ostaşilor căzuţi în primul şi al doilea război mondial. Credem că ambasadele României, Rusiei, Austriei, Germaniei, Franţei, Ungariei, Cehiei şi Poloniei, de la Chişinău, ar trebui să se implice pentru a reface acest cimitir, în care au fost înmormântaţi ostaşii căzuţi în aceste războaie.
De aici ne-am deplasat la Cimitirul Central, admirând ordinea şi curăţenia, depunând flori la mormintele ostaşilor români, înmormântaţi la intrarea în cimitir, pe partea dreaptă, precum şi la mormintele luptătorilor pentru Unire: poetul Grigore Vieru, artiştii Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ion Costin şi Gheorghe Ghimpu.
col. (rtr.) Constantin Chiper