În materialul de săptămâna trecută am scris despre fenomenul discriminării ca fiind o problemă majoră a persoanelor seropozitive. Din păcate, fenomenul este mult mai amplu şi încă nu s-a găsit o pastilă care să-i protejeze pe cei infectaţi de ignoranţa celor din jur, de privirile acuzatoare pe care le întâlnesc în fiecare zi la locul de muncă, şi nici împotriva răutăţii cu care sunt respinşi copiii de către cadrele didactice. Deducem astfel că discriminarea naşte o altă problemă gravă - încălcarea drepturilor persoanelor infectate cu virusul HIV.
Tineri si discriminaţi
Tinerii seropozitivi s-au confruntat de multe ori cu probleme care i-au descurajat, i-au întristat şi le-au spulberat speranţele. Au fost daţi afară de la şcoală, li s-a refuzat o consultaţie stomatologică sau o intervenţie chirurgicală, au fost abandonaţi... şi toate astea pentru că sunt infectaţi cu virusul HIV. În România, cele mai frecvente cazuri de încălcări ale drepturilor persoanelor seropozitive sunt legate de accesul copiilor infectaţi cu HIV în şcolile publice şi la serviciile medicale. Cel mai adesea însă, persoanele atinse de această maladie suferă pentru că li se încalcă dreptul la păstrarea confidenţialităţii.
„Noi şi ceilalţi” lansează ghidul de bune practici pentru cadrele didactice şi cadrele medicale
Acesta este şi motivul pentru care Asociaţia "Noi şi Ceilalţi” - filiala Prahova, a lansat săptămâna trecută, Ghidul de bune practici "PUTERE ŞI VIAŢÄ‚ alături de persoanele seropozitive”. Acest ghid face parte din proiectul-pilot cu acelaşi titlu şi este adresat în primul rând cadrelor medicale şi cadrelor didactice - domenii în care se constată cele mai frecvente încălcări ale drepturilor acestor persoane. Proiectul se doreşte a reprezenta o modalitate de informare şi sensibilizare a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora privind păstrarea confidenţialităţii şi manifestarea atitudinii de nediscriminare faţă de persoanele infectate cu virusul HIV - atitudine care ar împiedica încălcarea drepturilor lor. Ghidul prezintă explicaţii clare în ceea ce priveşte importanţa confidenţialităţii, a drepturilor şi a nediscriminării persoanelor afectate de această boală cumplită. "Dorim ca acest ghid să devină un instrument de lucru pentru fiecare instituţie cu care persoanele seropozitive vin în contact”, a declarat Iolanda Gheorghiu, director executiv al asociaţiei.
Paradoxul confidenţialităţii
Tema referitoare la importanţa confidenţialităţii a stârnit controverse printre invitaţii prezenţi la eveniment. Pe de o parte, păstrarea confidenţialităţii în ceea ce priveşte diagnosticul persoanelor seropozitive duce la încălcarea dreptului de a fi informat al cetăţenilor care nu suferă de o asemenea afecţiune; pe de altă parte, divulgarea diagnosticului duce la condamnarea persoanelor seropozitive la discriminare şi ulterior la încălcarea tuturor drepturilor lor.
Şeful Serviciului Programe de Sănătate Regional din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Prahova, doctorul Siviu Donţu, este de părere că trebuie găsită o formă de educaţie care să ne permită să ştim despre ceilalţi în ce situaţie se află şi să ne abţinem să-i marginalizăm.
Iubirea lor
"Cunosc un caz în care doi părinţi află că fiica lor e infectată cu HIV, dar nu îi spun fetei acest lucru. După o vreme, fata, devenită între timp adolescentă, cunoaşte un tânăr cu care are relaţii de prietenie timp de doi ani. Se iubesc, întreţin relaţii sexuale şi, după cei doi ani, soarta face ca aceşti doi tineri să se despartă. Fata vine la Bucureşti, băiatul pleacă în alt oraş. Fiind studentă, tânăra vine să doneze sânge şi află că este seropozitivă. Încearcă cu disperare să-l caute pe tânăr şi să-i spună... Gândiţi-vă însă la drama acestei fete care ducea o viaţă normală şi află mult mai târziu despre boala ei. Transmite boala fără să vrea”, povesteşte medicul.
Doctorul apreciază că în astfel de cazuri e nevoie de instruire şi de toleranţă. ”Atâta timp cât ne vom ascunde şi nu vom şti să transmitem informaţiile, nu ne vom obişnui cu ideea că trăim în aceeaşi comunitate şi că trebuie să-i acceptăm şi pe ceilalţi. Mai mult decât atât, nu vom şti să ne protejăm nici pe noi, dar nici pe cei bolnavi”.
Durează
Reprezentanta Consiliului Naţional pentru Combatarea Discriminării (CNCD), Roxana Truinea, este de acord cu opinia medicului, dar în ceea ce priveşte divulgarea diagnosticului persoanei seropozitive, consideră că este greu să tratezi problema tranşant. "Nu putem spune că situaţia e doar neagră sau doar albă. Dacă nu li se păstrează confidenţialitatea diagnosticului, ei sunt condamnaţi la discriminare; dacă li se păstrează - ni se încalcă nouă un drept. Este o situaţie destul de complicată. Trebuie să găsim o cale de mijloc şi să facem în aşa fel încât după ce plecăm noi, cei care îl apărăm, persoana respectivă să se poată integra în societate”.
Cu toate acestea, directorul executiv al UNOPA, Iulian Petre, susţine că tinerii seropozitivi au totuşi nevoie de confidenţialitate, deoarece societatea nu este pregătită să-i accepte. "Va mai dura încă până când se va schimba ceva în acest sens. Cu cât se va realiza o informare şi o educare mai amplă, cu atât tinerii vor fi mai uşor acceptaţi de comunitate”.
O informare corectă, în special a factorilor de decizie cu care vin cel mai des în contact persoanele seropozitive, chiar dacă nu duce în mod automat şi la schimbarea de atitudine şi de comportament, poate ajuta la eliminarea fricii faţă de necunoscut în domeniul HIV/SIDA şi implicit la nediscriminare.
UNOPA luptă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate
Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a monitorizat, în perioada iulie-septembrie, modul în care sunt respectate drepturile persoanelor infectate. Demersul a urmărit combaterea cazurilor de încălcare a drepturilor persoanelor seropozitive, informarea şi iniţierea de măsuri pentru corectarea cazurilor de încălcare instituţionalizată a drepturilor persoanelor seropozitive, şi implicit îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate cu HIV/SIDA.
Cei ce le încalcă drepturile
Astfel, potrivit Raportului de Monitorizare "Drepturile Omului în context HIV/SIDA”, realizat de către UNOPA, în perioada ianuarie - martie 2008, 40 din cele 196 de persoane seropozitive intervievate au declarat că le-au fost încălcate drepturile în diferite instituţii ale statului sau publice. Cele mai multe încălcări de drepturi au loc în domeniul sanitar (47,5 %) şi în sistemul de protecţie socială din primării (27,5%) - instituţii cu care persoanele seropozitive intră cel mai des în contact. 5 la sută dintre respondenţi declară că li s-au încălcat drepturile de către angajatori şi doar 2,5 la sută dintre aceştia au întâmpinat situaţii de încălcare a drepturilor în sistemul de educaţie.