Categorie: Timp liber

fumatoriPotrivit unui studiu de economie comportamentală realizat în Statele Unite, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, comparativ cu naţiunile a căror gramatică face clar diferenţa dintre trecut, prezent şi viitor, modul de vorbire formându-le oamenilor această percepţie subconştientă.

Cercetarea se bazează pe împărţirea limbilor vorbite în funcţie de cum este perceput conceptul timpului.

„Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor - pentru care economiseşti - este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferenţiază între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea", a declarat Keith Chen, profesor în economie comportamentală de la universitatea americană Yale, pentru BBC Business Daily, titrează mediafax.ro.

Spre deosebire de popoarele cu forme gramaticale clar definite pentru viitor, popoarele unde distincţia nu este evidentă economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârşitul vieţii, în timp ce, pe parcursul unui an, există o probabilitate cu aproape o trime mai mare să pună bani deoparte.

De asemenea, vorbitorii care folosesc forme de prezent în referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze şi cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce şansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, afirmă economistul.

Astfel, gramatica, responsabilă de percepţia asupra prezentului şi viitorului, determină predispoziţia românilor să economisească mai puţin decât alte popoare, precum germanii, japonezii sau chinezii, tentaţia de a fuma comparativ cu alţii şi înclinaţia mai redusă pentru sport.

Alte limbi clasificate similar sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca sau ucraineana, se arată în studiu. Ebraica este, de asemenea, inclusă în acest grup, la fel şi limba moldovenească.

La polul opus se află limbile în care diferenţa prezent-viitor nu apare clar şi depinde de interpretarea din context. Printre acestea se află o serie de limbi din Europa, precum daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza şi norvegiana; din Asia, precum cantoneza, mandarina, indoneziana şi japoneza; respectiv din Africa, precum swahili.

Cercetarea profesorului de la Yale a stârnit critici în rândul economiştilor şi lingviştilor. Aceştia afirmă că exită un număr de motive culturale, sociale sau economice pentru care vorbitorii diferitelor limbi se comportă diferit. Şi alţi specialişti în domeniu au replicat că influenţa gramaticii unei limbi asupra modului în care utilizatorii acesteia percep lumea este redusă.

Back To Top