Actual

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova are un nou şef. Începând de ieri, comisarul şef Bogdan Despescu a preluat conducerea IPJ Prahova.

Neobişnuit la această numire ar fi faptul că, din peste 1 000 de angajaţi, câţi are Poliţia Prahova, Ministrul Administraţiei şi Internelor nu a găsit unul care să merite funcţia de conducere a acestui inspectorat judeţean. Aşa că ministrul l-a numit pe Despescu, aducându-l la Ploieşti de la Buzău. Asta ar fi neobişnuit doar la prima vedere.

Dacă ne uităm la „istoria” recentă constatăm cât se poate de lesne că numirile unor oameni aduşi din alte părţi în Prahova nu mai reprezintă ceva neobişnuit. Şeful Poliţiei Comunitare Ploieşti este adus tot din Buzău. Iar municipiul Ploieşti a avut un administrator adus de la Sinaia. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

Funcţia de şef al IPJ Prahova a rămas vacantă în urmă cu mai puţin de o lună, atunci când chestorul Sorin Oprea a plecat la Bucureşti, pentru a conduce Agenţia Naţională Antidrog. Încă înainte de anunţul oficial privind plecarea lui Sorin Oprea de la şefia IPJ Prahova au fost voci care au spus că Oprea este, de fapt, debarcat din funcţia de conducere pe motiv că şi-a făcut datoria cu maximă corectitudine şi a deranjat, astfel, unele cercuri de interese cu puternice conexiuni în mediul politic şi în lumea interlopă din Prahova.

Unul dintre cei care au făcut astfel de afirmaţii este fostul ministru de interne Marian Săniuţă, în prezent deputat de Prahova.

Adjunctul şefului de la Buzău, adus şef „plin” la Prahova

Imediat după plecarea chestorului Sorin Oprea de la şefia IPJ Prahova atribuţiile acestui au fost preluate de către adjunctul său, Ionel Trandafirescu. Nu pentru mult timp însă. Luni, 4 aprilie, Ministrul Administraţiei şi Internelor a semnat ordinul prin care îl împuterniceşte pe comisarul şef de poliţie Bogdan Despescu să preia conducerea IPJ Prahova pentru următoarele şase luni.

Bogdan Despescu este absolvent al facultăţii de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, licenţiat în ştiinţe juridice şi absolvent al mai multor cursuri postuniversitare. În perioada 2001 – 2002 a fost şef al postului de poliţie Berca, din 2002 până în 2005 a fost adjunctul şefului Poliţiei municipiului Buzău, apoi a condus Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Buzău, până în 2006, an în care a fost numit adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie Buzău, funcţie pe care a deţinut-o până la numirea sa la şefia IPJ Prahova.

Despescu, încă un import dintr-o serie…

La prima vedere, aducerea comisarului Bogdan Despescu de la Buzău la şefia IPJ Prahova poate să pară ceva ciudat. Nu este însă chiar atât de ciudat, având în vedere că, în ultimii ani, mai exact după alegerile din 2008, în mai multe instituţii din Prahova au fost aduşi, pe funcţii de conducere plătite din bani publici, oameni care până atunci nu avuseseră nici cea mai mică legătură cu respectivele instituţii.

Primul „import” a fost Marius Duţă, un personaj controversat, fost angajat al SRI, care a fost adus de la Buzău la conducerea Poliţiei Comunitare Ploieşti, funcţie pe care o ocupă şi acum.

Iar exemplele pot continua. Timp de câteva luni postul de administrator public al municipiului Ploieşti a fost ocupat de Sanda Toader, adusă de primarul Andrei Volosevici de la Sinaia. Tot de la Sinaia, Volosevici şi-a adus o consilieră.

De asemenea, o perioadă de timp Direcţia Tehnic Investiţii din Primăria Ploieşti a fost condusă de un personaj adus nu doar din afara instituţiei, ci din afara judeţului. Este vorba despre Mihail Badea, adus în fruntea celei mai importante direcţii din Primăria Ploieşti de la Primăria Bucureşti.

De-a lungul activităţii sale la Ploieşti Badea s-a făcut remarcat prin faptul că nu prea ştia despre ce e vorba pe aici şi încurca mai tot timpul Ploieştiul cu Bucureştiul. (Daciana Ilie)

Aproximativ 70 de pensionari au participat, luni, la un protest organizat în faţa Palatului Administrativ din Ploieşti. Pichetarea a început la ora 10:00 şi s-a terminat o oră mai târziu, deşi participanţii aveau autorizaţie pentru acest protest până la ora 12:00.

Pensionarii care au ieşit în stradă şi-au manifestat nemulţumirea faţă de impozitarea pensiilor care depăşesc 740 de lei şi au cerut ca Guvernul fie să renunţe la impozitarea acestor pensii, fie să aplice impozitul doar pentru sumele case depăşesc 740 d elei.

O delegaţie a protestatarilor a fost primită de către Prefectul Prahova, Adrian Dobre, reprezentanţii pensionarilor înmânându-i prefectului o listă cu solicitările lor.

Biroul de presă al Prefecturii Prahova anunţă, astăzi, că Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Prahova au fost informate asupra repornirii instalaţiei DV de la Rafinăria Vega în data de 5 aprilie 2011 şi a opririi în procedură planificată a instalaţiei Tail Gas de la SC Petrotel-Lukoil în data de 6 aprilie.

În perioada de oprire a instalaţiei Tail Gas este posibil să se depăşească valorile limită de emisie pentru indicatorii bioxid de sulf şi hidrogen sulfurat.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Prahova vor monitoriza îndeaproape manevrele tehnice din cele două rafinării.

Pompierii au fost chemaţi la locuinţa lui Damian Pleşiţă pentru a stinge un incendiu care izbucnise în vila acestuia.

Realitatea.net citează anchetatorii care au declarat că este posibil ca bărbatul să fi dat drumnul la butelie, iar gazul acumulat să fi explodat când a aprins becul. În urma deflagraţiei, un zid al clădirii s-a dărâmat şi s-a produs un incendiu.

Pompierii au găsit trupul bărbatului carbonizat.

Damian Pleşiţă avea 56 de ani şi locuia singur în casa lui din Curtea de Argeş. Vecinii au spus că acesta era bolnav şi suferea de depresii.

Tatăl lui Damian, generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă a murit în septembrie 2009. Nicolae Pleşită, fost şef al DIE, a fost acuzat de terorism pentru că ar fi coordonat atentatul executat asupra clădirii postului de radio Europa Liberă în februarie 1981, când o parte din imobil a fost aruncată în aer, însă, dintr-o eroare, nu a fost afectată Secţia română, ci cea cehoslovacă. Ancheta a fost întreruptă în perioada 2000-2004, în timpul mandatului preşedintelui Ion Iliescu, iar procesul a fost reluat de către un tribunal civil. Fostul torţionar din perioada comunistă a fost declarat nevinovat în respectivul dosar în luna martie 2009.

Sursa: realitatea.net

Până la decizia finală de ieri a instanţei, Staicu a mai fost condamnat de două ori în dosarul BIR - la patru, respectiv 12 ani de puşcărie. Chiar şi în aceste condiţii, fostul şef al SIF a contestat acum două săptămâni revocarea sa din funcţie, considerându-se nedreptăţit.

RL.ro scrie că fostul şef al SIF Oltenia, Dinel Staicu, va intra în cel mai scurt timp în închisoare, după ce a fost condamnat ieri la şapte ani cu executare pentru prejudicierea fostei Bănci Internaţionale a Religiilor (BIR) cu 187 miliarde lei vechi.

Alături de acesta a mai fost condamnat fostul preşedinte al BIR, Ion Popescu, care va trebui să execute tot şapte de ani închisoare, în timp ce Radian Răceală, ex-director al direcţiei de creditare a băncii, a luat cinci ani de închisoare cu executare.

Dosarul lui Staicu a fost instrumentat de procurorii DNA, care au stabilit că acesta a beneficiat de la BIR - prin sprijinul acordat direct de Popescu, Răceală şi Duţu - de credite ilegale în valoare de 80 miliarde lei vechi. Anchetatorii au demonstrat că firmele prin care a luat Dinel Staicu credit aveau sediul declarat pe un câmp din Craiova.

Fostul şef al BIR, Ion Popescu, îi mai cedase ilegal lui Staicu creanţele băncii din perioada 1999-2000, care se ridicau la aproape 107 miliarde lei vechi. Aceşti bani nu au mai intrat niciodată în bancă, fiind însuşiţi de fostul preşedinte al SIF Oltenia.

Miliţianul cu doctorat în economia subterană

Dinel Staicu a devenit celebru după ce a condus unul dintre cele mai populare cluburi de fotbal din România, Universitatea Craiova.

Trecutul lui Staicu este la fel de colorat ca şi prezentul. Tatăl lucra ca tractorist, mama la CAP. Recunoaşte că a plecat de la „mici găinarii” pentru ca, peste ani, să fie acuzat de devalizarea Băncii Internaţionale a Religiilor. La 14 ani fura ouăle, porumbeii şi câinii din sat, dupa care „marfa” era dusă şi vândută la Craiova. Apoi şi-a cumpărat un aparat de fotografiat cu care făcea poze la nunţi, botezuri şi înmormântări. Următoarea afacere a fost specula cu bilete de cinematograf. La şcoala a avut notele 2 sau 10, niciodată nu i-au plăcut notele de mijloc, după cum declară chiar Dinel.

A absolvit Şcoala de subofiţeri de Miliţie de la Câmpina, după care a vândut cârnaţi în Oborul Craiovei

La 21 de ani a absolvit Şcoala de subofiţeri de la Câmpina, intrând în Miliţie. A rămas în sistem până în 1992, prinzând şi trecerea minerilor în drum spre Bucureşti, după care a dat uniforma pentru un chioşc cu cârnaţi în târgul săptămânal din Craiova, dar „s-a scos” atunci când a cumpărat o staţie Peco cu 600.000 de lei şi a revândut-o cu 600.000 de dolari. Paralel, a obţinut doctoratul în economie cu teza „Economia subterană”. Apoi a urmat o altă lovitură, obţinând prin firmele controlate de el credite de aproximativ o sută de miliarde de lei, lichidatorii BIR anunţând că au de recuperat de la Dinel 536 de miliarde de lei vechi.

Surse: 9am.ro, România Liberă

Reportervirtual.ro, site-ul colegului Tiberiu Lovin, scrie că plângerea penală a omului de afaceri ploieştean Sebastian Ghiţă, managerul de la Realitatea Media, a venit după o întâlnire într-o benzinărie cu Sorin Ovidiu Vîntu. Cei doi au convenit să se întâlnească într-un loc public, însoţiţi de bodyguarzi fiecare.

Vîntu l-a ameninţat pe Ghiţă că-l gazează, îi omoară familia şi-l îngroapă pe dealurile Moldovei. Sebastian Ghiţă a confirmat informaţia pentru Reporter Virtual.

„S-au dus vremurile când Vîntu făcea şi desfăcea totul în România. Dacă ţine să rezilieze contractul cu Asesoft, acţionarul majoritar, nu Vîntu, ci Vitalie Dobândă, trebuie să ajungă în instanţă. Pe perioada procesului, eu voi fi în continuare manager la Realitatea”, a declarat Sebastian Ghiţă.

Sursa: reportervirtual.ro

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, critică faptul că, la 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran, opera scriitorului nu a fost reeditată în România, ci numai în Franţa.

Ministerul Culturii nu a alocat niciun leu pentru aniversarea Cioran.

Academia Română, însă,  organizează un simpozion dedicat scriitorului pe 12 aprilie.

Aniversarea centenarului naşterii lui Emil Cioran (8 aprilie 1911, Răşinari - 20 iunie 1995, Paris) a început în Franţa încă de luna trecută, în România însă, doar începând din această săptămână se vor derula câteva simpozioane şi expoziţii.

Criticul Nicolae Manolescu spune că Emil Cioran nu este aniversat în ţara sa natală, aşa cum scriitorul ar merita:

„Cioran a devenit un mort inutilizabil pentru români. Cine mai are nevoie de Cioran la noi? Dacă un artist nu mai e în viaţă şi nu mai poate fi folosit, atunci este dat la o parte fără niciun scrupul şi ne întrebăm la ce ne foloseşte".

Nicolae Manolescu subliniază că, de obicei, în lume asemenea aniversări sunt marcate editorial, nu numai prin simpozioane şi colocvii. „În România, nu s-a publicat nimic nou din opera lui Cioran.

Sursa: adevarul.ro

EVZ scrie că managerul Realitatea TV, Sebastian Ghiţă, îl acuză pe Sorin Ovidiu Vîntu de ameninţare şi şantaj. "(...) Am înţeles că, în fapt, avem de-a face cu un grup mafiot, coordonat de domnul Sorin Ovidiu Vîntu, care este implicat în activităţi de crimă organizată, spălare de bani, escrocherie, şantaj, utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea violenţei fizice".

Sebastian Ghiţă a depus o plângere la Parchetul General, acuzându-l pe Vîntu că „a proferat ameninţări cu suprimarea fizică". În replică, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat pentru paginademedia.ro că a luat decizia rezilierii contractului de management încheiat cu Sebastian Ghiţă.

Iată comunicatul de presă publicat azi de Asesoft

Comunicat  de presă
ASESOFT,  3 aprilie 2011

1.  În cadrul unor discuţii extrem de tensionate, legate de managementul şi activitatea  editorială a trustului Realitatea Media, domnul Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţii săi au insistat să schimbăm condiţiile contractului de management şi să semnăm  un act adiţional care să le permită exercitarea de ingerinţe în  activitatea editorială.

2.  A fost realmente surprinzător pentru noi să constatam că, în absenţa unor rezultate în cadrul discuţiilor, domnul Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţii săi au decis să utilizeze metode profund imorale şi total în fara legii, precum: şantajul şi ameninţarea.

3.  Mai mult, am înteles că, în fapt, avem de-a face cu un grup mafiot, coordonat de domnul Sorin Ovidiu Vîntu, care este implicat în activităţi de crimă organizată (spălare de bani, escrocherie, şantaj, utilizarea sau ameninţarea cu  utilizarea violenţei fizice etc.).

4.  Consiliul de Administraţie al SC Asesoft International SA a hotărât să apeleze la toate mijloacele legale necesare conservării investiţiei realizate la Realitatea Media – în valoare de peste 10 milioane euro - şi să solicite instituţiilor statului protejarea vieţii şi integrităţii fizice a membrilor CA  şi a  familiilor acestora.

5.  Reiterăm ce am precizat şi cu prilejul discuţiilor cu domnul Sorin Ovidiu Vîntu,  şi anume că orice litigiu privind contractul de management poate fi rezolvat fie  prin negocieri, fie în instanţă, însă în niciun caz în stil mafiot, aşa cum doreşte  domnia sa.

6.  Ca reacţie la ameninţările ce ne-au fost adresate, am decis să depunem plângeri  penale împotriva domnului Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţilor săi.

7.  Totodată, atragem atenţia domnului Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţilor săi să înceteze  presiunile la adresa jurnaliştilor de la Realitatea Media,  întrucât controlul editorial pe care doresc să-l impună este lipsit de  legitimitate şi afectează credibilitatea trustului.

8.  Toate acţiunile persoanelor desemnate de SC Asesoft International SA pentru derularea contractului de management au avut ca obiective: evitarea suspendării licenţei, plata taxelor datorate bugetului de stat, achitarea salariilor către jurnalişti (începând cu luna martie 2010) şi asigurarea unor condiţii de lucru decente.

9.  SC Asesoft International SA îşi reafirmă angajamentul ferm faţă de finalizarea  derulării contractului şi consolidarea locului postului Realitatea TV. Asesoft a reuşit să modernizeze deja o mare parte din echipamentele tehnice şi să obţină înţelegeri favorabile pentru Realitatea Media din partea furnizorilor importanţi.

10. Asesoft International SA consideră că jurnaliştii sunt responsabili de politica editorială şi nici CA al Realitatea şi nici CA al Asesoft nu trebuie să interfereze cu munca acestora.

Sursa: evz.ro, paginademedia.ro