Actual

Un elev de clasa a şasea de la o şcoală din comuna Brazi, judeţul Prahova, este cercetat pentru viol, victima fiind un băieţel de cinci ani şi jumătate, fapta petrecându-se foarte aproape de şcoala în care învaţă presupusul agresor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Radu Dan, un elev de clasa a şasea de la o şcoală din comuna prahoveană Brazi este cercetat pentru viol, victima fiind un băieţel în vârstă de cinci ani şi jumătate, din aceeaşi localitate.

Radu Dan a afirmat că în acelaşi dosar sunt de asemenea cercetaţi alţi doi băieţi, din aceeaşi şcoală, care ar fi asistat la comiterea violului, produs în curtea şcolii în care cei trei învaţă.

Reprezentantul Poliţiei Prahova a mai spus că presupusa victimă se află în grija unei bunici, în condiţiile în care părinţii săi au divorţat, iar bunica a fost cea care a reclamat la poliţie faptul că nepotul său a fost agresat sexual, reclamaţia fiind depusă la cinci zile de la presupusa comitere a faptei.

În sǎptǎmâna Naţionalǎ a Voluntariatului din România, Şcoala cu clasele I-VIII din Strejnic, judeţul Prahova, a demarat proiectul “Pǎdurea în imagini şi versuri” înscris în Calendarul European al Voluntariatului 2011, cu sprijinul Pro-Vobis – Centrul Naţional de Voluntariat din Romania, Biblioteca Judeţeanǎ „Nicolae Iorga“ şi al Primǎriei Târgşoru Vechi.

Prin activitǎţile lor, micii voluntari ecologişti şi-au propus sǎ tragǎ un semnal de alarmǎ asupra importanţei pǎdurii în viaţa planetei.
În perioada 9-13 mai 2011, Biblioteca Judeţeanǎ “Nicolae Iorga” a oferit suport informaţional elevilor, aceştia descoperind în creaţii literare şi artistice frumuseţea pǎdurii.

Punctul culminant al acţiunii a fost “Marşul Pǎdurii”, desfǎşurat în data de 13 mai 2011, între orele 8-12, la care au participat cadre didactice, elevi, pǎrinţi, reprezentanţi ai autoritǎţilor locale.

Prin expoziţia gǎzduitǎ de Biblioteca Judeţeanǎ “Nicolae Iorga”, elevii încearcǎ sǎ creeze un arc peste timp, menit sǎ sensibilizeze şi sǎ atragǎ alǎturi de ei pe toţi cei care se oferǎ voluntari pentru PADURE.

Revista “Pǎdurea în imagini şi versuri” şi albumul foto al proiectului vor încununa activitatea micilor voluntari ai Şcolii din Strejnic.

înv.Suditu Mǎdǎlina
înv.Constantinescu Gabriela

Procurorii DIICOT Ploieşti au trimis în judecată şapte persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la sisteme informatice, transfer ilegal de date şi efectuare de operaţiuni frauduloase prin intermediul sistemelor informatice, în dauna unei firme ce operează sub franciza Western Union.

Procurorii DIICOT Ploieşti au trimis în judecată, vineri, şapte persoane acuzate de fraude informatice, firma prejudiciată fiind o societate din Spania, care oprezează franciză Western Union, a declarat şeful DIICOT Ploieşti, procurorul Ionuţ Botnaru.

Conform sursei citate, cele şapte persoane sunt din Bucureşti, Târgovişte şi din localitatea prahoveană Poiana Câmpina şi au vârste cuprinse între 21 şi 33 de ani. Cei şase bărbaţi au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, femeia care a fost trimisă în judecată aflându-se în libertate, în condiţiile în care este însărcinată.

Toţi cei şapte sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la sisteme informatice, transfer ilegal de date şi efectuare de operaţiuni frauduloase prin intermediul sistemelor informatice, valoarea prejudiciului fiind estimată la 80 000 de dolari americani, faptele petrecându-se în perioada 2009 - 2010.

În perioada 19 – 22 mai 2011, secţia de Gimnastică Ritmică a Clubului Sportiv Municipal Ploieşti organizează ediţia a III-a a Cupei Primăverii la gimnastică ritmică, eveniment înscris în Calendarul Competiţonal al Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică pe anul 2011.

Succesul pe care l-au avut cele două ediţii precedente ale concursului, experienţa dobândită prin organizarea la Ploieşti, anul trecut, a două concursuri de zonă şi a unuia naţional precum şi interesul manifestat de iubitorii acestui sport, au determinat CSM Ploieşti să transforme competiţia de anul acesta într-una internaţională, care să se desfăşoare la toate categoriile sportive impuse atât de Regulamentul Federaţiei Internaţionale şi a Uniunii Europene de Gimnastică, cât şi al Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică.

La invitaţia Clubului Sportiv Municipal au răspuns patru ţări: Cipru, Moldova, Rusia  şi Ungaria precum şi şapte cluburi din ţară: CSS „Triumf” Bucuresti, CS Universitar Brasov, CSS1 Constanta, LPS „Szasz Adalbert” Târgu-Mures, LPS Bistrita, CSS Ploieşti şi LPS “Bihorul” Oradea. Astfel, aproape 80 de gimnaste – de la 6 la peste 16 ani – vor încanta spectatorii cu măiestria mânuirii obiectelor specifice acestui sport olimpic: coarda, cerc, minge, maciuci şi panglicăcare darius.

Clubul Sportiv Municipal Ploieşti a înscris în concurs 11 gimnaste la primele trei categorii de vârstă: Minies (6-8 ani): Alexia Ristea, Tavita Costache şi Denisa Stoian; Children (8-10 ani): Ana Toma, Delia Gheorghe, Alina Gheorghe, Denisa Stoian, Cesima Nechifor, Livia Harcan şi Iulia Chirvasă si Pre-Juniors (10-12 ani): Sofia Wiederman, Daria Ilinca şi Adriana Creţu. De asemenea, ansamblul de categoria „Mica Gimnastă” al clubului va susţine un program demonstrativ.

Sâmbătă, în competiţia senioarelor, este aşteptată la Ploieşti şi Alexandra Piscupescu, reprezentanta României la Europene de Gimnastică Ritmică ce se vor desfăşura săptămâna viitoare la Minsk, în Belarus. CSM îşi doreşte ca această competiţie să devină o tradiţie pentru Ploieşti, cu atât mai mult cu cât, organizarea unor competiţii cu participare internaţională va duce la creşterea prestigiului naţional şi internaţional al municipiului, conform declaraţilor reprezentanţilor clubului ploieştean. Principalii parteneri în organizarea acestui eveniment sunt Primăria Municipiului Ploieşti şi Federaţia Română de Gimnastică Ritmică.

Poliţiştii din jandarmii din Prahova, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, au organizat, săptămâna aceasta, o acţiune de amploare pentru combaterea delictelor silvice. A fost vorba despre peste 40 de percheziţii domiciliare în localităţile Ceraşu şi Slon, zeci de persoane audiate şi ore întregi de interogatorii. Printre suspecţi se numără, spun surse apropiate anchetei, nume din administraţia locală şi chiar din poliţie.

Sute de oameni ai legii s-au mobilizat, săptămâna aceasta, în cadrul unei acţiuni fără precedent vizând combaterea infracţiunilor legate de domeniul silvic.  Astfel, 120 de poliţişti, 160 de jandarmi, 45 de elevi de la şcoala de subofiţeri de poliţie din Câmpina au efectuat, joi dimineaţă, 43 de percheziţii în localităţile prahovene Ceraşu şi Slon, la domiciliile unor persoane suspectate de comiterea de delicte silvice, întreaga acţiune fiind coordonată de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.

În urma descinderilor de joi, 28 de persoane au fost conduse pentru audieri la sediul poliţiei Vălenii de Munte şi al parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte. Zece suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, sub acuzaţiile de tăieri ilegale de arbori şi sustragere de material lemnos, pe numele acestora urmând a se întocmi, în cursul zilei de vineri, solicitări de arestare preventivă, a declarat şeful IPJ Prahova, comisarul şef Bogdan Despescu.

Surse apropiate anchetei susţin că printre suspecţi se numără angajaţi ai unor instituţii bugetare şi că unii dintre poliţiştii din cele două localităţi nu erau străini de faptul că uni furau în mod constant din păduri. Întrebat dacă printre suspecţi se numără angajaţi ai unor instituţii publice, şeful IPJ Prahova a spus că unele persoane audiate sunt angajate ale unor instituţii publice, însă nu a dat mai multe detalii în acest sens, invocând faptul că ancheta este în curs de desfăşurare.

În urma acţiunilor de săptămâna aceasta, care au avut ca scop combaterea delictelor silvice în judeţul Prahova, a fost constatată comiterea a peste o sută de infracţiuni la regimul silvic, fiind întocmite dosare penale pe numele a 85 de persoane. Statistica estre una impresionantă, dacă ţinem cont că anul trecut la nivelul IPJ Prahova au fost constatate 141 infracţiuni silvice şi că în primele patru luni ale acestui an au fost constatate 77 de astfel de fapte penale. I.P.

Traficul rutier pe drumul naţional 1 va fi blocat în data de 18 mai, între orele 1:00 şi 4:00 şi în data de 24 mai, în acelaşi interval orar, în localitatea prahoveană Bărcăneşti, între kilometrul 51 plus 800 de metri şi kilometrul 53 plus 650 de metri, pentru efectuarea unor lucrări la pasajul autostrăzii Bucureşti – Braşov, al cărei traseu trece peste DN 1 în Bărcăneşti.

Poliţia recomandă şoferilor următoarele rute ocolitoare: dinspre Ploieşti către Bucureşti, pe D.N. 1, de la kilometrul 53+650 metri (sens giratoriu Bărcăneşti) până la kilometrul 60 (intersecţie cu D.N. 1A) şi apoi pe D.N. 1 A Buftea – Bucureşti.

Şoferii care circulă dinspre Braşov către Bucureşti vor folosi ruta: D.N. 1 până la km. 60, de unde se intră pe D.N. 1 A Buftea – Bucureşti. Celor care circulă dinspre Bucureşti către Ploieşti, poliţia le recomandă ca din D.N. 1, de la km. 51+800 m. (Poşta Bărcăneşti), să intre pe D.C. 108 – D.J. 140 – D.J. 101 G, cu ieşire în D.N. 1 la kilometrul 56+200 metri sau, dacă vin din Bucureşti, şoferilor li se recomandă ca din zona Otopeni (D.N. 1) să se urmeze ruta D.N. Centura Bucureşti – D.N. 1 A Buftea – Ploieşti.

„Ne rugăm, pentru prosperitatea Moldovei, a poporului moldovenesc, ca orientarea politică a R. Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”( patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse )

Deşi R. Moldova este un stat independent şi suveran ( e drept, creat artificial ), scăpat din ghearele Moscovei acum 20 de ani, fraţii noştri de peste Prut continuă să fie controlaţi de Rusia. Putere imperială care, prin vocea Bisericii, susţine că toată lumea ortodoxă, cel puţin, trebuie condusă de la Moscova. Cum altfel se poate înţelege “ruga” patriarhului Kirill, care cere mila Domnului pentru ca “ orientarea politică a R.Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Cu alte cuvinte, sfinţia (nemernicia) sa îndrăzneşte, în numele Domnului, să se amestece în treburile interne ale altui stat, omiţând faptul că R. Moldova s-a reorientat deja politic: spre Europa, spre democraţie, libertate şi demnitate. Aspiraţii greu de obţinut totuşi, datorită faptului că societatea moldovenească încă se zbate între vectori geopolitici diametral opuşi.

Când preşedintele rus Putin i-a conferit, în 2006, Patriarhului Aleksii Premiul de Stat al Federaţiei Ruse, semnificaţia alegerii primului beneficiar al înaltei distincţii nu a scăpat nimănui. Era o confirmare la cel mai înalt nivel a relaţiei strânse între instituţiile pe care le reprezentau cei doi lideri. Căci unul dintre elementele cruciale ale „doctrinei Putin” este şi cimentarea relaţiei dintre Biserică şi Stat. Să mai notăm, în treacăt, că cel de-al doilea laureat al Premiului de Stat, primit tot din braţele viguroase ale „cekistului” Putin - cum îi place să se autodefinească  - a fost nimeni altul decât Soljeniţin. Simbolistica gestului este iarăşi intensă: politica Rusiei îşi asumă, explicit, naţionalismul „alb” al celor care au fost obligaţi de sovietici să o părăsească, cu consimţământul lor evident.

Geopolitica Ortodoxiei

Un comunicat al Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove din 4 aprilie a.c. ne anunţă că la şedinţa sinodalilor din dimineaţa aceleiaşi zile „s-au discutat aspecte organizatorice ale vizitei canonice în RM a Sanctităţii Sale Kirill, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, preconizată pentru 8-12 octombrie 2011”. Nu este primul patriarh Rus care vizitează RM şi nu e deloc întâmplător faptul că discuţiile din jurul preconizatului eveniment resuscită o dezbatere cu conotaţii mai degrabă (geo)politice decât religioase.

Una dintre ele ţine de ceea ce s-a numit „geopolitica ortodoxiei”. Sintagma a fost utilizată pentru prima dată în 1994, ca titlu al unei lucrări semnate de geopoliticianul francez François Thual (nu întâmplător, creştin ortodox). Ideea de bază este că importanţa geopolitică a factorului religios nu mai poate fi neglijată, pentru că „în ultimele două sute de ani, bisericile ortodoxe au influenţat sau marcat diplomaţia relaţiilor internaţionale în zona slavo-bizantină şi, totodată, ilustrează cum statele din această zonă s-au putut baza pe ideologiile religioase pentru a-şi satisface ambiţiile geopolitice clasice”. Exisă un specific al evoluţiilor geopolitice în această zonă, al cărui nucleu tare poate fi developat astfel: „...interferenţa religiei şi a geopoliticii funcţionează într-o manieră particulară în acest univers, specificitatea ortodoxiei constând în starea de fuziune simbiotică între elementul naţional şi cel religios”.

Chestiunea spaţiului ortodox se complică însă şi depăşeşte cadrul strict geopolitic, căci aici se adaugă un soi specific de relaţioare a religiei cu statul. Este vorba despre un amestec unic dintre filetism şi imperialism. Puseurile acestei viziuni se mai ivesc, ici colo, pe plaja modernităţii europene, dar prezenţa ei este de departe cea mai pregnantă în cadrul Ortodoxiei Ruse. Idei precum cea a „Sfintei Rusii”, spaţiu canonic inalienabil al Rusiei, „Lumea Rusă” etc, nu fac decât să confirme faptul că, precum în scrierile lui Dostoievschi - unde Iisus Hristos căpăta chipul rusesc al lui Alioşa Karamazov - şi Ortodoxia trebuie să fie rusă sau să nu fie deloc. Vechea pulsiune a misiunii mântuitoare a Rusiei, „visată” ca o a treia Romă, vibrează periculos şi din ce în ce mai vizibil.

„Sfânta Rusie” în traducere moldovenească

În această „Lume Rusă”, denumire „înduhovnicită” pentru un puseu imperial mai vechi, intră, în viziunea Moscovei, şi RMoldovas. Demn de remarcat este aici mesajul pe care actualul Patriarh al Rusiei l-a trimis cu ocazia hirotonirii arhimandritului Nicodim Vulpe de la Orhei ca Episcop de Edineţ şi Briceni : „Biserica Ortodoxă din Moldova constituie o parte organică şi inseparabilă a Patriarhiei Moscovei”, iar „poporul moldovenesc, urmându-I lui Hristos pe calea împlinirii sfintelor Lui porunci, a mers, sute şi sute de ani, umăr la umăr cu popoarele Rusiei ortodoxe. Mult timp noi am fost un singur stat (…). Poporul ortodox al Moldovei independente îşi păstrează unitatea cu popoarele frăţeşti ale Bielorusiei, Rusiei, Ucrainei şi ale altor ţări, părtaşe ale moştenirii spirituale a Sfintei Rusii, înfăptuind această unitate prin apartenenţa la o singură Biserică-Mamă”. Elementele acestei relaţii speciale sunt numeroase: premii peste premii acordate de către patriarhii Bisericii Ruse preşedinţilor loiali ai RM - şi viceversa! - proiecte politice de tipul celui gestionat de Valeriu Pasat împreună cu Mitropolitul Vladimir, utilizarea canalelor bisericeşti drept canale diplomatice şi politice etc. Dar la toate acestea se mai adaugă ceva.

O politică deloc inocentă

În stânga Prutului există astăzi două mitropolii: una a Basarabiei - sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române, alta a Moldovei - care ţine de Patriarhia Rusă. Dar în binomul iniţial România-Rusia a mai apărut un element: Republica Moldova. De remarcat faptul că titulatura Mitropoliei Ruse este „Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove” (!?!), ilustrând astfel pretenţia de a fi succesoarea de drept a întregii Mitropolii a Moldovei (comparaţia cu propovăduitorii „moldovenismului agresiv”, care declară RM drept singura succesoare a Principatului Moldova, e greu de evitat.) În plus, apropierea simbolică a unor elemente din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române nu este nici ea inocentă. De pildă, Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove conferă un veritabil cult voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, deşi Biserica Ortodoxă Română - nu cea rusească - e cea care l-a canonizat. Mai mult, dorind să sublinieze diferenţierile, Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove prăznuieşte această zi pe 15 iulie, deşi sărbătoarea Binecredinciosului Voievod este orânduită pe 2 iulie.

Moscova (tot) nu crede în lacrimi

Avem acum elementele mozaicului. Problema de fond a vizitei anunţate a Patriarhului Rus la Chişinău (dar şi la Tiraspol) ţine de modul în care se va articula resurecţia „moldovenistă” din acest spaţiu - noua formă de asumare identitară de peste Prut şi care poate fi numită „moldovenism europenist” - cu politica şi geopolitica eclesială a Moscovei. Mai concret, cum se va plia Rusia faţă de „provocarea” autocefaliei „Bisericii Moldave”, despre care se tot vorbeşte de la o vreme încoace. Dincolo de problemele majore pe care un asemenea scenariu le va declanşa în zonă (în special, în Ucraina), rămâne de urmărit cum va fi instrumentată chestiunea la Moscova, care are toate cărţile în mână, una numindu-se…„dosarul transnistrean”. Dar asta nu va însemna decât faptul că indică, cinic, o pistă falsă, cu un singur scop: scoaterea din discuţie a Mitropoliei Basarabiei, implicit a Bisericii Ortodoxe Române din această zonă.

Astfel, ar fi nu numai inconsecvent, dar şi ironic, să vituperăm, ecleziastic, împotriva unui prezumat „naţionalism românesc” - sau rusesc - pledând în numele... „naţionalismului moldovenesc”.

Ioan POPESCU
Sursa: Lumea credinţei, mai 2011

Un grav accident rutier a avut loc marţi după amiază, pe drumul naţional 72, între Ploieşti şi Târgovişte, după ce un autoturism a intrat în coliziune cu un TIR.

Accidentul s-a produs în localitatea Brătăşanca, iar în urma impactului dintre cele două maşini o persoană a rămas încarcerată în autoturism. A fost nevoie de intervenţia echipajelor de descarcerare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova intervin pentru scoaterea victimei dintre fiarele contorsionate ale maşinii.
Timp de câteva zeci de minute traficul rutier în zonă a fost îngreunat, circulaţia fiind dirijată de către poliţiştii rutieri.