Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

tineri migranti angajati
Categorie: Economic

 

• Un studiu realizat recent, privind tinerii migranți și derulat în mai multe țări europene, printre care și România, a fost prezentat în cadrul proiectului european „EMpowerment through liquid Integration of Migrant Youth in vulnerable conditions (MIMY)”.
• În rândul tinerilor migranți, există frustrări legate de birocrația din țară, de dificultatea obținerii tuturor actele necesare.
• Doar 40% dintre tinerele migrante sunt angajate, comparativ cu bărbații. 

Concluziile studiului, prezentate la conferința de închidere a proiectului, arată că aproape toți migranții din Republica Moldova lucrează la firme la care se utiliza limba rusă/ucraineană (diferite call-centeruri), iar tinerii veniți din țările arabe lucrează la companii vorbitoare de limbă engleză. Toți se confruntă cu bariere la angajare și de limbă, motiv pentru care integrarea lor în colectiv, dar și pe piața muncii este greoaie.

„Tinerii moldoveni spun că uneori nu înțeleg despre ce este vorba, că nu întotdeauna înțeleg glumele colegilor români…Eu am crezut că nu au nicio problemă în adaptarea la limbă, dar povesteau că la facultate uneori colegii râdeau de ei pentru că foloseau câte un cuvânt care la noi ieșise din uz. Există cumva acest sentiment că sunt străini. Nu se simt români deși au acest imens avantaj al cunoașterii limbii. Și atunci preferă să stea în grupurile lor, mai izolați, ferindu-se cumva să interacționeze cu localnicii”, a explicat marți conf. Smaranda Cimpoeru, citată de hotnews.ro.

„La tinerele de origine arabă, foarte puține erau active pe piața muncii. Erau însoțite și de familie, cu copii… Nu știu dacă acesta era un argument cultural sau pur și simplu trebuia să aibă grijă de copil. Bărbații erau toți angajați, dar la companii vorbitoare de limbă engleză. Iar cei din Republica Moldova, aproape toți lucrau la firme la care se utiliza limba rusă/ucraineană- diferite call-centeruri șamd.”, a mai spus Smaranda Cimpoeru.

Tinerii migranți din țările arabe spun că româna este o limbă dificil de învățat, fiind foarte diferită de arabă sau chiar de engleză. Mulți studenți au permis de muncă de doar 4 ore/zi, iar unii spuneau că au întâlnit situații în care angajatorul, auzind câte acte suplimentare are de făcut, a preferat să nu se mai obosească. Frustrări legate de birocrația din țară sunt întreținute și de dificultatea contactului cu biroul de imigrări, iar drepturile lor ca student sunt mai restrictive decât cele ale studenților români. Studenții din Republica Molodova au, de asemenea, burse mai mici decât au studenții români. Pentru studenții moldoveni, indiferent de rezultatele învățării obținute în anii de studiu, sursa de finanțare a educației (cu taxă sau fără taxă) la care au fost admiși prima dată nu se mai poate ulterior modifica.

CITEȘTE ȘI: Statistică: În ce domenii este nevoie de forță de muncă

În același timp, legislația pieței muncii restricționează permisul de ședere pentru studii, permite doar studenților moldoveni să lucreze maximum 4 ore pe zi (angajare cu normă parțială). Găsirea unui loc de muncă este dificilă, iar unele companii sunt reticente în a angaja străini. Locurile de muncă pentru străini sunt limitate. Tinerii migranți arabi spun că salariile medii sunt prea mici, comparându-le cu nivelul de trai.

Cei mai mulți tineri migranți care trăiesc în familii numeroase primesc sprijin financiar de la rudele din alte țări. Mulți locuiesc în apartamente închiriate, singuri sau împreună cu colegii/prietenii, dar au întâmpinat dificultăți chiar și la închirierea unei locuințe pentru că proprietarii au fost reticenți în a le închiria străinilor.

Comparativ cu alte țări din Europa, studiul în România arată că informațiile despre tinerii migranți sunt foarte slab colectate, pe hârtie în loc de format digital și necorelate între instituțiile care ar trebui să se ocupe de protecția și sprijinul persoanelor venite din alte țări, cu atât mai puțin cu altele similare din străinătate, mai titrează sursa citată.

Educația incompletă și veniturile scăzute sunt motivul principal pentru care imigranții se simt vulnerabili, dar cei tineri au mai multe șanse să se lupte cu acest tip de vulnerabilități. Femeile tinere migrante sunt mai vulnerabile decât bărbații pe piața muncii, doar 40% dintre ele sunt angajate, comparativ cu 50% în cazul bărbaților, iar riscul de abandon al unei forme de școlarizare este cu 40% mai mare decât în cazul localnicilor.

Aproape 40% dintre tinerii migranți sunt expuși riscului de sărăcie, de două ori mai mult decât tinerii localnici. Unul din trei migranți trăiește într-o gospodărie supraaglomerată, comparativ cu unul din cinci tineri localnici.

În medie, 17% dintre europeni resping stabilirea noilor imigranți în țările lor. În toate țările europene există indicatori care sugerează o lipsă de integrare pe unul sau pe mai multe planuri, după cum confirmă studiul.

Mai multe pe hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: Contracte de muncă la cerere sau cu mai mulți angajatori, în România – proiect

Back To Top