Actual

În memoria regretatei cântăreţe de muzică populară Valeria Peter Predescu de pe Valea Sălăutei – Bistriţa-Năsăud, autorităţile bistriţene au organizat, anual, un Festival-Concurs Naţional “Valeria Peter Predescu”, ajuns acum la ediţia a II-a. Numărul mare de solişti amatori din întreaga ţară înscrişi în concursul din acest an a impus juriului o riguroasă preselecţie, printre cei 22 de “admişi” aflându-se şi tânăra de 21 de ani, Andreea Cristina Haisan, membră de bază a reputatului Ansamblu folcloric “Chindia” al Casei de cultură a sindicatelor Ploieşti.

Festivalul-Concurs Naţional de la Bistriţa şi-a propus, încă de la început, promovarea şi valorificarea cântecului popular românesc, dar şi a bogatului repertoriu al regretatei interprete locale. În concurs, fiecare solist trebuia să prezinte trei piese: o doină, un cântec în acompaniamentul orchestrei şi o piesă din repertoriul Valeriei Peter Predescu.

Timp de două zile, sala Casei municipale de cultură “George Coşbuc” a fost arhiplină, spectatorii având astfel prilejul să urmărească o serie de voci tinere, aflate în plină afirmare.

Juriul - alcătuit din prof.univ.dr.Ioan Bocşa – preşedinte, Elise Stan – TVR, Ileana Bir – Radio România, Gelu Furdui – Radio Cluj Napoca ş.a. - nu a avut deloc o misiune uşoară în alegerea premianţilor, dar, după lungi dezbateri,  premiile Festivalului au fost decernate, într-adevăr, celor mai buni solişti, după cum urmează:

* MARELE PREMIU AL FESTIVALULUI (1500 lei): Andreea Cristina Haisan, din Ploieşti (care s-a prezentat în concurs cu melodii din zona Moldovei );

* PREMIUL I : Ioana Dârstar – Covasna;

* PREMIUL II: Daniel Pop – Sălaj;

* PREMIUL III şi PREMIUL DE POPULARITATE, acordat de public: Ana Maria Născuţiu – Bistriţa Năsăud.

* Cele două PREMII PENTRU CEA MAI BUNĂ INTERPRETARE a pieselor din repertoriul Valeriei Peter Predescu, acordate de membrii familiei, au revenit solistelor Cristina Bugnar – Bistriţa Năsăud şi Lorena Pascu – Hunedoara.

* Alte două PREMII SPECIALE din partea juriului au revenit soliştilor Ilie Caras – Cernăuţi şi Ioana Maria Unguraş – Sălaj.

La finalul concursului, tânăra câştigătoare a Marelui Premiu, Andreea  Cristina Haisan, a mărturisit, în aplauzele spectatorilor: “ Sunt foarte, foarte emoţionată, dar şi bucuroasă în acelaşi timp. Câştigarea acestui trofeu reprezintă o mare onoare pentru mine, aflată la început de drum. Mulţumesc din inimă publicului, orchestrei, juriului şi, nu în ultimul rând, lui Dumnezeu, care m-a ajutat să ajung aici, la Bistriţa, pentru a vă cânta şi încânta, cum am putut eu mai bine”.

Ioan POPESCU

Un tânăr în vârstă de 16 ani, care a urcat la volanul unei Skoda Octavia şi a plecat la plimbare prin Ploieşti a spulberat trei femei care aşteptau să traverseze strada pe trecerea de pietoni din centrul oraşului, în zona sediului central al Poştei Române.

Accidentul s-a petrecut vineri dimineaţă, în jurul orei 8:00. Tânărul a pierdut controlul asupra maşinii şi a intrat pe trotuar, unde le-a lovit în plin pe cele trei femei. Acestea au fost duse la spital. Tot la spital a ajuns şi teribilistul şofer, pentru a i se recolta sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Acum tânărul are de dat multe explicaţii poliţiştilor. În urma primelor „runde” de declaraţii, oamenii legii au aflat că maşina pe care o conducea tânărul aparţine firmei la care lucrează tatăl acestuia.

Prevederile noului Cod al Muncii, conform cărora patronii care încurajează munca la negru sunt pedepsiţi penal, i-au determinat pe  mulţi dintre angajatori să facă forme de muncă legală celor care muncesc pentru ei. Angajatorii prahoveni au încheiat, de la intrarea în vigoare al noului Cod al Muncii, 6 110 contracte noi de muncă, 2 196 dintre acestea fiind încheiate pe perioadă nedeterminată. Tot de la intrarea în vigoare a noului cod al muncii specialiştii de la Inspectoratul teritorial de Muncă Prahova au început controale, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate.

Astfel, au fost controlaţi 97 de angajatori, au fost depsistate 349 deficienţe şi au fost aplicate 229 sanţiuni în valoare totală de 171 500 lei.

Noul Cod al Muncii, act normative aspru criticat de către politicienii din opoziţie dar şi de către reprezentanţii sindicatelor, a intrat în vigoare începând cu data de 2 mai. Actul normativ stabileşte noi sancţiuni contravenţionale în cazul nerespectării unor obligaţii legale cum ar fi primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, care, potrivit art.16 alin.1, se va pedepsi cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.

Una dintre cele mai importante prevederi adusă de noua legislaţie a muncii se referă la răspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă şi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală, refuzul repetat de a permite accesul în spaţiul unităţii a inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.

În cazul săvârşirii unor infracţiuni, instanţa de judecată poate stabili sancţiuni complementare cum ar fi: pierderea totală sau parţiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autorităţile române pentru o perioadă de până la cinci ani, interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani, recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii sau închiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară sau definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

În noul Cod al muncii au fost abrogate dispoziţiile privind clauzele, efectele şi nivelul la care pot fi încheiate contractele colective de muncă.

De asemenea, prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Muncii perioada de probă va putea avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristice în cazul funcţiilor de execuţie şi 120 de zile calendaristice pentru funcţii de conducere, iar perioada maximă în care se pot face angajări succesive de probă este de 12 luni.

Consiliul de Coordonare al PDL Prahova l-a exclus din PDL pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Auraş Dragomir. Motivele oficiale care au dus la excluderea lui Dragomir din cadrul formaţiunii politice de guvernământ sunt legate de lipsa de activitate a acestuia în cadrul Consiliului Judeţean, rezultatele politice ale vicepreşedintelui, care sunt considerate a fi slabe de către conducerea PDL, dar şi încălcarea unor hotărâri ale conducerii PDL Prahova.

Consiliul de Coordonare al PDL Prahova a decis, cu unanimitate de voturi, excluderea din PDL a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Auraş Dragomir, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi de PDL Prahova. În comunicatul de presă dat publicităţii de către PDL, în care se anunţă excluderea din PDL a lui Auraş Dragomir, se precizează că acesta a fost invitat la şedinţa în care a fost luată decizia privind excluderea sa din partid, însă acesta nu a fost prezent şi că, în urma deciziei interne luate, Dragomir îşi pierde calitatea de consilier judeţean.

Auraş Dragomir a declarat că nu doreşte să comenteze decizia PDL Prahova privind excluderea sa, întrucât nu a fost informat oficial de către partid în ceea ce priveşte această decizie.

D.I.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, nu dă doi bani pe specialiştii din sistemul pe care îl conduce. După ce s-a făcut remarcat la nivel naţional prin măsuri geniale precum desfiinţarea spitalelor, Cseke refuză să bage în seamă organizaţiile profesionale care îşi desfăşoară activitatea în sistemul sanitar românesc.

Dovadă în acest sens este faptul că, invitat fiind la Forumul Internaţional Euripa, organizat de asociaţia europeană a medicilor de familie cu practică în mediul rural şi în zone izolate şi la conferinţa „Cercetare şi calitate în medicina rurală”, organizată de Societatea Naţională de Medicina Familiei din România, evenimente la care participă zeci de medici din România, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor internaţionale a medicilor, Ministrul Sănătăţii nici măcar nu s-a obosit să decline, politicos, invitaţia.

Atitudinea ministrului român al sănătăţii faţă de medici a creat o ditamai impresia reprezentanţilor organizaţiilor profesionale ale medicilor din afara României. Preşedintele Euripa, John Wynn – Jones, medic cu experienţă de peste 30 de ani, nu s-a ferit să mărturisească, public, faptul că se aştepta ca măcar un reprezentant al Ministerului sănătăţii să fie prezent la dezbaterile medicilor, dacă ministrul însuşi e prea ocupat.

„Este trist că domnul ministru nu a venit. Mă îngrijorează că la nivelul ministerului sunt mulţi angajaţi şi mă gândeam că măcar unul dintre ei va fi prezent aici, să participe la discuţii. Această absenţă m-a ajutat să înţeleg ceea ce îmi spun colegii medici români, că au dificultăţi de comunicare cu autorităţile. Să ai o faţă prietenoasă nu costă nimic şi e foarte important măcar să dai celuilalt impresia că îl asculţi”, a afirmat preşedintele Euripa.

La rândul lor, medicii români care s-au implicat în organizarea celor două evenimente care au loc zilele acestea la Sinaia au arătat că au trimis ministrului Cseke invitaţii scrise în limbile română, maghiară şi engleză, că au primit din partea ministerului număr de înregistrare la aceste invitaţii, însă nu au primit nici un răspuns. Şi, pentru ca „tabloul” să fie complet, trebuie spus că la evenimentele organizate de asociaţiile profesionale ale medicilor la Sinaia a fost invitat şi ministrul sănătăţii din Ungaria.

Nici acesta nu a putut fi prezent, însă a avut bunul simţ de a trimite organizatorilor un răspuns, semnat personal, în care a mulţumit pentru invitaţie, exprimându-şi totodată regretul că nu poate participa. (Daciana Ilie)

Primarul Ploieştiului, Andrei Volosevici vrea menţinerea subvenţiei la gigacalorie pentru ploieşteni. În condiţiile în care se vehiculează că Guvernul nu va mai aloca bani pentru subvenţionarea agentului termic de care beneficiază populaţia, Volosevici a anunţat astăzi că va propune Consiliului Local Ploieşti un proiect de hotărâre de consiliu care să prevadă ca bugetul local să susţină subvenţia pentru energia termică pentru populaţie în sezonul 2011 – 2012, în cazul în care Guvernul nu va mai suporta aceste costuri.

Astfel, potrivit propunerii primarului, ploieştenii ar urma să plătească în continuare preţul actual, care este de 139,92 lei inclusiv TVA pentru o gigacalorie.

Andrei Volosevici spune că susţinerea acestei subvenţii „este un efort financiar, însă primăria Ploieşti va găsi resursele financiare necesare pentru a îl suporta”. Volosevici nu a precizat la cât s-ar ridica valoarea acestei subvenţii, însă, în prezent, specialiştii din Primăria Ploieşti fac calcule în acest sens.

În prezent, ploieştenii plătesc cel mai mic preţ la gigacalorie după bucureşteni. În Capitală preţul gigacaloriei pentru populaţie este de 124 de lei. În rest, în toate celelalte municipii din România preţul gigacaloriei este, în unele cazuri, semnificativ mai mare.

Astfel, la Constanţa populaţia plăteşte 150 de lei pentru o gigacalorie, la Bacău gigacaloria costă 154 de lei, consumatorii casnici din Iaşi plătesc 185 de lei pentru gigacalorie. În schimb, arădenii plătesc 223 de lei pentru o gigacalorie, în vreme ce pentru timişoreni preţul unei gigacalorii este de 252 de lei. (Daciana Ilie)

Foto: max-media.blogspot.com

Procesul vameşilor ploieşteni judecaţi pentru corupţie a ajuns aproape de final, după patru ani şi jumătate de judecată şi nu mai puţin de 53 de înfăţişări. Joi după amiază, la Tribunalul Prahova, a avut loc înfăţişarea cu numărul 53 din acest proces, iar săptămâna viitoare urmează ca Tribunalul Prahova să se pronunţe asupra vinovăţiei sa nevinovăţiei vameşilor trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie la sfârşitul anului 2006.

Pe parcursul acestui proces, care este unul dintre cele mai lungi din justiţia prahoveană, doi dintre inculpaţi au murit. Unul dintre ei este Liviu Jianu, fost director adjunct al Biroului Vamal Ploieşti.

În 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

Conform rechizitoriului redactat de anchetatorii DNA, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le urgenta îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.

De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.

Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţin anchetatorii.

Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.

Procurorii susţin că pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.

Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşurau activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.

Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte. Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameş.

(Daciana Ilie)

Patru prahoveni, administratori ai mai multor firme înscrise în judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Brăila sunt cercetaţi penal pentru că au dat statului o „ţeapă” de 5 600 000 de lei.

Poliţiştii care au anchetat acest caz spun că, în perioada 2009 – 2011, cei patru au cumpărat din Bulgaria fier şi tablă, achiziţiile fiind trecute prin mai multe firme fantomă. Ulterior, bunurile au fost vândute către beneficiari reali, fără ca administratorii firmelor să plătească TVA şi impozitul datorat statului. După încheierea operaţiunilor de vânzare-cumpărare, firmele prin care au fost făcute tranzacţiile au fost cesionate către diferite persoane fizice.

În urma unor percheziţii domiciliare efectuate în cursul zilei de marţi, anchetatorii au ridicat  documente de înregistrare şi funcţionare ale mai multor societăţi comerciale, ştampile, documente financiar contabile, bancare, de transport, de achiziţie de bunuri, susceptibile a fi fost folosite în activitatea infracţională.

În primă fază., cei patru au fost reţinuţi pentru 24 de ore, procurorii au propus Tribunalului Prahova arestarea preventivă a „afaceriştilor”.