Actual

Prezentă la summit-ul Romanian Business Leaders, profesoara Dana Lica, director la Centrul Județean de Excelență Prahova, a vorbit despre sistemul de educație românesc.

„Din păcate, majoritatea curriculei și majoritatea mijloacelor de învățare au făcut ca profesorul să rămână cu spatele la clasă, cu fața la tablă și cu copiii în bănci. Să pot să asimilez cunoștințe, să dezvolți abilități, atitudini la copii înseamnă, mai presus de toate, să reușești să te adaptezi tu, ca sistem de educație, la lumea în care trăim și la nevoile ei. Cred că România are mare nevoie de ajutor. În ce sens? Infrastructura educațională este foarte precară. Stau să mă gândesc ce se poate face. Ce se poate face să venim în sprijinul profesorilor foarte slab formați și pregătiți din acest punct de vedere? Ce se poate face într-o școală unde nu există conectivitate? Ce se poate face cu niște copii care nu au văzut în viața lor device-uri (dispozitive n.r.) sau o tabletă grafică elementară? Trebuie să venim în ajutorul lor”, a declarat Dana Lica. 

Prezent la inaugurarea Palatului Justiției din Ploiești, premierul Florin Cîțu și-a exprimat mirarea față de durata lucrărilor de construcție.

Structura anului școlar 2021-2022 a fost definitivată. Cursurile vor începe pe 13 septembrie, iar anul școlar se va încheia pe 10 iunie. Ca și până acum, anul școlar 2021-2022 va fi împărțit în două semestre.

Primul semestru din anul școlar 2021-2022 va avea 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021. În perioada 25 – 31 octombrie 2021, grădinițele și clasele primare vor avea vacanță. Vacanța de iarnă în anul școlar 2021-2022 va fi în perioada 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022. Semestrul al II-lea al anului școlar 2021-2022 durează 20 de săptămâni. Școala va începe pe 10 ianuarie 2021 și se încheie pe 10 iunie 2022. În acest an școlar, vacanța de primăvară va avea loc în perioada 15 aprilie 2022 – 1 mai 2022. Aceasta se va suprapune peste Paștele 2022, care va cădea pe 24 aprilie.

Pentru clasele terminale de liceu, a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar 2021-2022 are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022. Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 3 iunie 2022.

Printre casele și blocurile gri din sudul Ploieștiului își desfășoară activitatea societatea Mecanovagon Logistic SRL, firmă care deține, la punctul de lucru de pe Bulevardul Petrolului Nr. 59, chiar pe proprietatea defunctei rafinării Astra, o stație de spălat vagoane cisternă de cale ferată și autocisterne. Pe numele companiei există plângeri la Garda Națională de Mediu București în care cetățenii din zonă spun că societatea pune în pericol sănătatea populației din zonă prin deversarea de hidrocarburi și diverse tipuri de deșeuri direct în sol, prin degajarea de gaze nearse și emiterea unor substanțe poluante periculoase prin incinerarea unor categorii de deșeuri. În contrapartidă, reprezentanții firmei spun că activitatea se desfășoară respectându-se legislația în vigoare, existând monitorizări permanente din partea autorităților de mediu.

Flavia Bălescu, sora lui Corneliu Coposu şi vicepreşedinte al Fundaţiei Corneliu Coposu, a încetat din viaţă la vârsta de 96 de ani.

"Familia, împreună cu Fundaţia Corneliu Coposu, anunţă cu profundă durere că astăzi, de ziua naşterii Maicii Domnului, a urcat la Cer sora cea mare a Seniorului Corneliu Coposu, doamna Flavia Bălescu-Coposu. S-a născut la Bobota pe data de 6 decembrie 1924, fiind a treia fetiţă a familiei părintelui protopop Valentin Coposu, primind numele de botez Flavia Lucia Terezia. A urmat cursurile şcolii primare din Bobota, iar liceul la Beiuş. Era în clasa a V-a în momentul în care familia s-a refugiat la Coşlariu (jud. Alba), unde tatăl său, părintele protopop Valentin Coposu, a mai păstorit doar un an, decedând în 1941. Ultimii doi ani de liceu i-a urmat la Blaj. A terminat liceul în 1943 şi s-a înscris la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti", se arată în comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, la terminarea facultăţii, din cauza "recomandărilor" primite nu a găsit nici un loc de muncă. În luna martie 1948 a reuşit, totuşi, să se angajeze ca zilieră la Statistică, la recensământul agricol care începuse. "Flavia Coposu a încercat să-şi găsească, fără succes, un loc de muncă stabil. Ajutorul a venit de la o fostă colegă de facultate, care i-a spus că fratele ei fusese numit şef de şantier la o fabrică de construcţii la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde se lucra şi cu deţinuţi politici, printre care era şi fratele său, Corneliu Coposu. Şi-a început astfel activitatea la întreprinderea respectivă în toamna anului 1949, lucrând aici până în anul 1953", precizează fundaţia.

La 17 iulie 1996, alături de sora sa Rodica, a înfiinţat Fundaţia Corneliu Coposu, scopul principal al Fundaţiei fiind "răspândirea principiilor creştin-democrate în care fratele lor a crezut mereu". În anul 2009, Flavia Bălescu-Coposu, alături de sora sa Rodica Coposu, a fost decorată de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu decoraţia "Crucea Casei Regale a României".

Legea consumatorului vulnerabil va fi aplicată âncepând cu 1 noiembrie, dacă actul normativ votat de Camera Deputaților va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis.  

Proiectul adoptat de Camera Deputaților are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurile de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei. Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare și sunt finanțate din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene. Măsurile financiare sunt: ajutoare pentru încălzirea locuinţei, pentru consumul de energie, pentru acoperirea unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, ajutoare pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie, se precizează în raportul comisiilor de specialitate asupra proiectului. Măsurile nonfinanciare constau în facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili, precum şi consilierea şi informarea transparentă şi accesibilă a populaţiei cu privire la sursele de energie, costuri şi proceduri de acces la acestea.

Ajutorul pentru încălzire, în funcţie de venit

Potrivit proiectului de lege adoptat, „ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

a) în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

b) în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;

c) în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;

d) în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;

e) în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;

f) în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;

g) în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;

h) în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;

i) în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;

j) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;

k) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

De asemenea, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure”.

Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești și-a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, evenimentele pe care le va organiza pe parcursul Stagiunii cu numărul 69.

„ Pe 16 septembrie vom avea deschiderea oficială a stagiunii de concerte cu un concert extraordinar. Ploiești Jazz Festival se va muta din luna noiembrie în octombrie. Sperăm ca și în acest an să organizăm Balul Filarmonicii, în cazul în care condițiile epidemiologice ne vor permite evenimentul va avea loc pe 18 decembrie. Nu în ultimul rând, la jumătatea lunii noiembrie organizăm festivalul concurs de folclor Cunună de cântec românesc, un festival de tradiție în Ploiești. Am discutat cu domnul viceprimar Nicodim și am găsit câteva soluții de principiu pentru a realiza și continua cel puțin o parte din producțiile mai mari. Sunt mai multe proiecte pe care, din cauza condițiilor pandemice, nu le vom putea susține în sala noastră, însă am găsit câteva soluții pentru a desfășura aceste evenimente în condiții optime”, a declarat Vlad Mateescu, directorul Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești. Prezent la conferința de presă, Daniel Nicodim, viceprimarul Ploieștiului, a vorbit despre proiectul unei noi săli de concerte și a asigurat conducerea Filarmonicii de tot sprijinul administrației locale.

Fosta primăriţă UDMR a comunei Sălacea, Porsztner Sarolta, judecată pentru 858 de infracţiuni de luare de mită, a fost achitată definitiv, la Curtea de Apel Oradea, unde instanţa a constatat că faptele care i se impută nu există. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi în cazul complicelui femeii, casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre.

Porsztner Sarolta şi Sándor Jószef Endre au fost trimişi în judecată în vara anului 2017 de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care îi imputau femeii că a acceptat să le acorde subalternilor din Primărie sporuri, cu condiţia ca fiecare să îi plătească lunar 10% din sumă, adică 25-30 de lei pe persoană, banii fiind strânşi de la angajaţi de casier care, apoi, îi înmâna sumele primite.

În rechizitoriu se arată că "afacerile" lui Porsztner, edil al comunei Sălacea în perioada 2004 - 2012, ar fi început în 2006, când în baza unor modificări legislative, funcţionarii puteau obţine un spor de 30% din salariul de bază, adică aproximativ 350 lei de persoană. Era vorba despre aşa-zisele "drepturi speciale" acordate la vremea respectivă tuturor funcţionarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază modeste, ce variau între 700 şi 1.000 lei. Sporurile se puteau acorda, însă, numai în baza unor hotărâri de consiliu iniţiate de primar. Interpelată de funcţionari, Porsztner le-a acceptat solicitarea, dar nu pe gratis. Femeia voia la rându-i, o "majorare salarială", pe care însă nu o putea obţine legal. "Le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord", se precizează în actul de acuzare.

O recompensă

Ca atare, la propunerea primăriţei, Consiliul Local a şi aprobat acordarea sporurilor, iar pe 30 mai 2006, printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, angajaţii obţineau dreptul de a beneficia de "un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei". Chestionaţi de procurori, majoritatea funcţionarilor au recunoscut că plăteau şpăgile lunare, confirmând totodată că banii erau "recompensă" pentru că şefa, la rându-i, le-a dat sporul la salarii. "Din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar", arată rechizitoriul.

Stop joc

Totul a durat până în octombrie 2011, când auditorii Camerei de Conturi Bihor au stabilit că sporurile cu pricina fuseseră, de fapt, nelegale, iar angajaţii nu le-au mai primit, fiind obligaţi chiar să le returneze, datoriile fiind şterse, însă, ulterior, de o amnestie fiscală. Pentru Porsztner, atâta cât a durat, afacerea a fost bănoasă: procurorii au calculat că în perioada iulie 2006 - octombrie 2011 primăriţa a încasat 858 şpăgi, în valoare totală de aproximativ 25.000 lei, motiv pentru care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată. Casierul Sándor Jószef Endre a fost acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată. Procesul celor doi a început la Tribunalul Bihor unde, pe 4 noiembrie anul trecut, instanţa a decis să-i achite pe amândoi, stabilind că faptele comise nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Alba neagra cu declaraţiile

Soluţia a fost atacată atât de procurori cât şi de inculpaţi, iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Oradea, unde judecătorii au fost şi mai blânzi, stabilind vinerea trecută că faptele imputate celor doi inculpaţi nu există. Motivul? În decizia pronunţată, se reiau în mare parte argumentele reţinute şi de judecătoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, şi anume că majoritatea martorilor, chiar şi complicele edilului şi-au schimbat depoziţiile în timpul procesului. Casierul Sándor Jószef Endre, de pildă, în faţa procurorilor a povestit pe larg despre întâlnirea din 2006 a angajaţilor cu primăriţa, în care Porsztner le-a spus că "se va ocupa de acest proiect, în vederea obținerii de drepturi bănești, doar dacă va primi și dânsa din partea noastră aceleași sume de bani pe care le vom primi fiecare dintre noi", pentru ca, în cursul procesului, să pretindă „nu știu, nu îmi amintesc, noi între noi, așa am hotărât să dăm la primar banii ăștia și că (....) nu i-a comunicat doamna primar niciodată că se ocupa de proiect dacă va primi o parte din bani”. Întrebat încă o dată de contradicțiile dintre cele două declarații, inculpatul a menționat că „cu mine personal, primarul nu a discutat așa ceva”. La fel au făcut şi ceilalţi angajaţi, majoritatea susţinând în faţa judecătorilor că "nici nu își amintesc dacă ar fi existat o anume întâlnire", şi că doar au aflat de „la alți colegi” că dau o sumă de bani primarului, ca o compensație, pentru faptul că în calitate de demnitar nu avea acest drept "și erau chiar situații în care remunerația acesteia era chiar mai mică decât cea a angajaților, împrejurare anormală".

A luat, dar nu şpagă

În consecință, se precizează în decizia Curţii, nu se poate dovedi cert că fosta primăriţă a pretins bani funcţionarilor, iar "temerile și prejudecățile, manifestate de unii martori, în sensul că dacă nu remiteau sumele de bani primarului li se putea rezilia contractul de muncă sau ar fi fost supuși unor șicanări din partea inculpatei, nu sunt suficiente pentru realizarea dezideratului dincolo de orice îndoială rezonabilă". Judecătorii au arătat şi că cele 858 de şpăgi încasate de ex-primăriţa din Sălacea nu pot fi încadrate ca fiind penale. O parte din angajaţi au susţinut că au dat banii „din solidaritate” pentru primăriţă, alți angajați pentru că "așa se procedează". Prin urmare, instanţa a constatat faptele imputate... nu există. "Acţiunea poate fi calificată ca fiind imorală, incorectă și contrară competenţelor pe care trebuie să le dețină o persoană care se afla la conducerea unei comunități. Comportamentul social și de lider al comunității ar trebui să constituie un model de urmat pentru urbe și exemplul personal este cel mai lesne de urmat", au mai arătat judecătorii, care l-au achitat şi pe casierul Primăriei Sălacea, părtaş la ciubucăreala fostului edil. Verdictul Curţii de Apel Oradea este definitiv.