Actual

Guvernul condus de premierul Emil Boc a adoptat astăzi forma finală a celor două proiecte de lege asupra cărora îşi va angaja răspunderea în Parlament. Executivul a admis patru amendamente ale parlamentarilor la proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi un amendament la proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor, a anunţat primul-ministru Emil Boc, citat de realitatea.net

"Am adoptat forma finală a proiectelor de lege asupra cărora Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament. Primul proiect de lege se intitulează Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. În cadrul acestui proiect de lege au fost depuse 51 de amendamente de către parlamentari, au fost acceptate patru amendamente aparţinând PDL, UDMR şi grupului independenţilor", a declarat prim-ministrul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.

Primul amendament precizează că pensia socială minimă nu scade sub 350 lei. Al doilea amendament se referă la faptul că în conţinutul legii existau două formulări, pe de-o parte "de la data intrării în vigoare a legii se plică reducerile de salarii şi pensii" pe de altă parte "de la 1 iunie". "Având în vedere că procedura asumării răspunderii a fost declanşată în luna mai, dar se va finaliza în iunie, am decis să acceptăm un amendament în care se precizează foarte clar pe tot parcursul legii că vom găsi formula de la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduce cuantumul salariilor şi pensiilor", a mai spus Boc.

Emil Boc a mai anunţat că al treilea amendament admis precizează că salariile angajaţiilor cabinetelor parlamentare, plătite din sumele forfetare ale parlamentarilor, se reduc cu 25%, iar al patrulea se referă la veniturile membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale care intră şi ele sub incidenţa legii pentru reducerea cu 25% "pentru egalitate de tratament", aceeaşi măsură aplicându-se şi membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă  şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.

Al doilea proiect de lege emis de guvernul condus de Emil Boc vizează eliminarea privilegiilor şi a pensiilor speciale, eliminarea pensiilor de lux şi recalcularea pensiilor speciale. "Doar din recalcularea a 8.236 de pensii speciale, cu banii obţinuţi se vor putea plăţi într-o lună 60.000 de pensii medii din România, urmând ca după intrarea în vigoare a legii să se demareze procedura de recalculare a tuturor pensiilor speciale. Nu poţi să diminuezi cu 15% pensiile obişnuite şi să menţii în continuare pensiile de lux", a spus Emil Boc.

Singurul amendament admis la acest proiect de lege, a anunţat premierul, prevede că pensiile de invaliditate vor fi verificate într-un interval de un an şi nu de trei, aşa cum era iniţial în proiectul de lege. "Cei care au intrat pe uşa din dos în sistemul de pensii să fie trimişi la muncă", a completat premierul Emil Boc.

Primăria municipiului Ploieşti prin Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă organizează faza municipală a Concursului cu tematică de protecţie civilă, prevenire si intervenţie în situaţii de urgenţă „Cu viaţa mea, apăr viaţa”, destinat elevilor din colegiile, liceele şi grupurile şcolare din oraş.

Procurorii din Arad au înregistrat, ieri, un dosar de cercetare penală împotriva angajaţilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale care ar fi pretins, la Nădlac, o sumă de bani celor din staff-ul tehnic all trupei AC/DC, pentru a le permite accesul spre Ungaria.

Cercetările au început după ce ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Arad s-au autosesizat cu privire la informaţiile apărute în mass-media, referitoare la reclamaţia depusă de cei din caravana AC/DC.

"Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad s-a sesizat în cazul angajaţilor CNADNR care au cerut câte 50 de euro pentru fiecare camion încărcat cu echipamente. În acest caz s-a deschis un dosar de urmărire penală", a declarat Marius Neculcea, prim-procurorul Parchetului de pe Tribunalul Arad.

Oficialii CNADR au anunţat, zilele trecute, că vor efectua o anchetă internă, după sesizarea primită. "S-a întâmplat o neregulă acolo. S-a discutat pe seama rovinietei. Angajaţii au cerut rovinieta, ei au dat-o, dar apoi angajaţii au cerut rovinietele şi din timpul şederii în ţară, ceea ce nu era legal

. Pentru că nu au avut documentele, angajaţii au cerut o sumă de bani ca să îi lase să plece", a declarat, marţi, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorina Tiron, pentru Realitatea TV.

Din plângerea depusă de cei din caravana AC/DC reiese că li s-ar fi cerut câte 50 de euro pentru fiecare dintre cele 29 de camioane, fără să li se elibereze facturi.

România veşnic surprinzătoare

Mai mult de atât, mass-media internaţională a relatat în buletinele de ştiri incidentul românesc, amintind, printre altele, despre corupţia generalizată din rândul funcţionarilor statului român. Incidentul poate să reprezinte o premieră mondială pentru staff-ul celor de la AC/DC, astfel de momente întâmplându-se, probabil, doar în zone de trecere vamală aferente ţărilor din lumea a treia.

Între 28 şi 30 Mai 2010, sunteţi invitaţi la Festivalul FREE FEST, în parcul "Constantin Stere" Bucov de lângă Ploieşti. Scopul acestui festival este realizarea, susţinerea şi promovarea unui nou concept de activitate în materie de entertainment, stimulând şi promovând cultura muzicală în cadrul participanţilor, acest eveniment adresându-se tuturor vârstelor, dar în special tinerilor. Festivalul este sponsorizat de Coca-Cola (www.coca-cola.ro), Heineken România (www.heinekenromania.ro) şi de Domeniile Ostrov, iar partenerul principal al FREE Fest este Let’s Rock Romania (www.letsrock.ro).
http://freefest.letsrock.ro

Unităţile spitaliceşti din judeţul Prahova au datorii care, cumulate, depăşesc suma de 17 milioane lei, cea mai gravă situaţie înregistrându-se la spitalul din Câmpina- peste zece milioane de lei. „În Prahova sunt  trei spitale care au datorii foarte mari: cel din Câmpina, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie şi Spitalul Judeţean Ploieşti”, a spus Cristian Vintilescu, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Prahova. Există, însă, şi unităţi medicale care sunt „pe zero”: Spitalul Municipal Ploieşti, Sanatoriul TBC Drajna, Spitalul de Pneumoftiziologie Ploieşti, Centrul de Sănătate Urlaţi şi Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, a declarat, la Ploieşti, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în urma unei dezbateri a proiectului Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării, că datoriile spitalelor din România vor fi plătite de Guvern, astfel încât unităţile spitaliceşti să fie predate autorităţilor locale „la zero”. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii nu a ştiut, însă, să spună la ce surse se va apela pentru ca această promisiune să devină realitate.

Cristian Irimie a subliniat că dorinţa Guvernului şi a Ministerului Sănătăţii nu este aceea de a „abandona” sistemul medical pe umerii comunităţilor locale, scopul organizării întâlnirii de la Ploieşti fiind acela de a le explica foarte clar celor care vor prelua spitalele ce înseamnă, concret, descentralizarea.

Luni 26 aprilie, un echipaj de jandarmi din cadrul Grupării Mobile „Matei Basarab” Ploieşti a depistat, în jurul orelor 10.00, un bărbat care a sustras mai multe componente metalice de la vagoanele CFR staţionate în zona Gării Ghighiu. Ioan S. de 42 ani din Ploieşti a atras atenţia jandarmilor în momentul în care se deplasa prin comuna Bărcăneşti cu un atelaj hipo în care avea încărcate componentele metalice sustrase.

Data de 10 Mai, marea sărbătoare a Regatului României, interzisă de comunişti, ignorată de către autorităţile române de după 1989, este legată de trei evenimente cruciale din istoria modernă a României:

Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseşte în Bucureşti, capitala României, şi depune jurământul în faţa Parlamentului. 

Pe 10 Mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul dezbătuse problema, Carol I proclama solemn Independenţa absolută a României. Comuniştii, după 1947, au încercat să înlăture orice urmă a monarhiei din istoria ţării, "mutând" sărbătorirea independenţei pe 9 mai. 
În data de 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României, iar România a fost ridicată la rangul de Regat.

Coroana şi sceptrul regal fuseseră confecţionate din metalul unui tun turcesc capturat pe câmpul de luptă la Plevna, unde Carol I a contribuit decisiv, cu sabia în mână, la câştigarea independenţei de stat.

Domnia Regelui Carol I

Cei aproape 49 de ani de domnie - cu aproape două săptămâni mai mult decât domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt - fac din Carol I nu numai cel mai longeviv conducător al românilor, ci şi unul dintre cei mai respectaţi şi iubiţi de către neamul românesc.

Carol I şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti şi a contribuit decisiv la consolidarea instituţiilor democratice ale statului român. Astfel, perioada 1878-1914 a fost una de stabilitate şi progres pentru România. Carol I s-a supus deciziei Consiliului de Coroană şi a acceptat neintrarea României alături de Puterile Centrale în Primul Război Mondial, punând mai presus de toate interesele ţării, atrăgându-şi mânia familiei Hohenzollern, care l-a dezavuat.Viaţa politică a vremii a pendulat în jurul a două partide mari: Conservator (Lascăr Catargiu, Petre Carp, Titu Maiorescu) şi Liberal (Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturza, Ion I. C. Brătianu).



Alternanţa la guvernare a fost caracteristică comportamentului politic al epocii. Mai târziu, când tronul a fost preluat de principele moştenitor Ferdinand, locul conservatorilor a fost luat de Partidul Naţional Ţărănesc. Unor nume ca Ionel şi Vintila Brătianu sau Take Ionescu li s-au alăturat Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, personalităţi ce s-au consacrat pe deplin, alături de cei doi suverani, în galeria oamenilor politici ai neamului românesc.

Postul de televiziune de business The Money Channel aniversează pe 1 mai patru ani de existenţă pe piaţa media din România. Momentul aniversar este marcat printr-o serie de ediţii speciale, imagini retrospective, documentare, analize şi dezbateri live despre evoluţia economiei şi mediului de afaceri românesc, materiale care se vor difuza în perioada 26 aprilie – 7 mai.