Actual

Trei persoane au fost grav rănite, marţi după amiază, după ce maşina în care se aflau, o Dacia Break inscripţionată cu însemnele specifice ambulanţelor, a derapat şi a căzut într-o râpă adâncă de 25 de metri, situată pe marginea DN1, în zona serpentinelor de la Posada.

Directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Prahova, medicul Daniel Nicolae, a declarat că maşina căzută în râpă, este o Dacia Break folosită pe post de ambulanţă pentru verificarea echipamentelor medicale, însă ea nu aparţine Serviciului de Ambulanţă Prahova, întrucât în dotarea SAJ nu mai există astfel de maşini.

Cei trei pasageri aflaţi în autoturismul căzut în prăpastie au fost scoşi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi preluaţi de către echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă. Unul dintre răniţi, care a suferit un traumatism toracic şi un pneumotorax a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, iar ceilalţi doi, care au suferit traumatisme cranio-cerebrale şi multiple contuzii la nivelul membrelor, dar şi traumatisme toracice, au fost duşi la Spitalul orăşenesc din Sinaia.

O delegaţie prahoveană de aproape 100 de persoane condusă de Mircea Cosma va participa la manifestările din cadrul Expoziţiei “EuroPrahova”, organizate de Consiliul judeţean Prahova, în perioada 2-7 aprilie curent.

În prima zi, la deschiderea oficială a Expoziţiei “EuroPrahova” de  la sediul  Academiei di Romania din Roma, în prezenţa unor înalte oficialităţi române şi italiene, va avea loc dezvelirea bustului regelui dac Decebal, operă a sculptorului prahovean George Dumitru.

Deosebit de aşteptate de comunitatea românească din Roma şi din împrejurimi vor fi, cu siguranţă, serile culturale româneşti, îndeosebi spectacolele de folclor oferite de Ansamblul “Periniţa”, dansatorii ploieşteni fiind recunoscuţi prin virtuozitatea şi dinamismul dansului popular românesc.

Niciun reprezentant al presei nu pleacă, de data aceasta, în Italia.

Ioan POPESCU

O femeie în vârstă de 40 de ani, administrator al unei firme din Ploieşti, a fost reţinută luni sub acuzaţia că a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ un milion de euro, în urma unor tranzacţii cu cereale.

Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au stabilit că, în perioada 1 februarie 2010 – 31 martie 2010 Mihaela N., în calitate de administrator al unei firme din Ploieşti, a înregistrat în contabilitatea firmei facturi de achiziţii de cereale în avans, având ca emitent două societăţi comerciale, una din Bucureşti alta din Constanţa, operaţiunile contabile fiind efectuate pentru diminuarea valorii TVA pe care firma pe care o administra o avea de plată şi pentru majorarea TVA deductibilă.

Reprezentanţii legali ai celor două firme nu au recunoscut că ar fi emis acele facturi, iar în contabilitatea acestor facturile nu apar ca fiind emise. În aceeaşi perioadă, firma administrată de suspectă a cumpărat din Ungaria şi Slovacia cereale, pe care le-a vândut pe teritoriul României fără a declara aceste vânzări. În urma inspecţiei fiscale, anchetatorii au stabilit că, prin aceste activităţi, Mihaela N. a prejudiciat bugetul de stat cu 3. 429.079 lei. În aceeaşi perioadă, Mihaela N. a efectuat achiziţii intracomunitare de grâu tot din Ungaria şi Slovacia folosind pentru cumpărare documentele unei alte societăţi comerciale din Ploieşti la care nu deţinea nici un fel de calitate.

Astfel, aceasta a achiziţionat  1.850 tone grâu, pe care l-a comercializat pe piaţa internă fără declararea livrărilor şi fără a evidenţia în contabilitate aceste operaţiuni comerciale, sustrăgându-se de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului consolidat al statului şi cauzând un prejudiciu de 308.698 lei. Poliţiştii continuă cercetările pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a suspectei.

Construirea drumului judeţean 236, proiectat să facă legătura între centura de est a Ploieştiului şi DN1 – zona Metro printr-un pasaj suprateran a fost blocată, după ce prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, a atacat în contencios o hotărâre a Consiliului Judeţean prin care se făceau exproprieri pentru construirea drumului.

Prefectul susţine că hotărârea prin care s-au făcut exproprierile este nulă de drept, pentru că printre expropriaţi  se numără fiul şi fiica preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, iar Cosma a votat acea hotărâre, prin care copiii săi primesc bani de la Consiliul Judeţean, în schimbul terenului pe care îl deţineau.  În replică, şeful CJ, Mircea Cosma, acuză că acţiunea prefectului este una politică şi spune că va merge la şefii acestuia, mai exact la ministrul Administraţiei şi Internelor şi la primul ministru Emil Boc.

Acuzaţiile prefectului

Prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, a anunţat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că vineri a deschis, la Tribunalul Prahova, o acţiune în contencios administrativ prin care solicită instanţei de judecată să constate  nulitatea parţială de drept o unei hotărâri adoptate în aprilie 2009 de către Consiliul Judeţean Prahova, hotărâre prin care se aprobă exproprierea unui număr de 65 de proprietari de terenuri situate în localităţile Blejoi şi Păuleşti, pentru construirea unui DJ 236, care face legătura între centura de est a municipiului Ploieşti şi drumul naţional 1, drum judeţean care ar urma să fie construit în baza unui proiect prin care sunt accesate fonduri europene.

Prefectul Adrian Dobre a cerut instanţei să constate nulitatea acestei hotărâri întrucât printre cei 65 de expropriaţi – persoane fizice sau societăţi comerciale – se numără fiul şi fiica preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma. Cei doi au fost expropriaţi de o suprafaţă de teren de 529 de metri pătraţi, dintr-un teren în suprafaţă totală de 5 902 metri pătraţi, pe care o cumpăraseră cu trei ani înainte, în anul 2006.

Conform prefectului de Prahova, copiii preşedintelui Consiliului Judeţean au primit, în urma exproprierii, aproximativ 40 000 de lei pentru suprafaţa expropriată şi trecută în proprietatea Consiliului Judeţean Prahova.  „Faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a votat o hotărâre în care are un interes patrimonial direct face ca acel act administrativ să fie nul de drept”, a afirmat prefectul Adrian Dobre.

Întrebat cum a fost posibil ca această hotărâre să primească viza de legalitate din partea Prefecturii Prahova în momentul în care a fost adoptată, Adrian Dobre a spus că la acel moment el nu deţinea funcţia de prefect al judeţului Prahova, în fruntea prefecturii aflându-se la acel moment, Radu Oprea, în prezent unul dintre liderii PSD Prahova şi fost candidat al acestui partid într-un colegiu de deputat din Prahova.

Dobre a mai spus că Prefectura Prahova va înştiinţa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia de Dezvoltare Regională Călăraşi asupra acestei situaţii şi că, în calitate de prefect, nu îşi doreşte ca acest drum să fie construit din fonduri europene iar ulterior statul român să dea înapoi fondurile accesate.

Răspunsul preşedintelui Consiliului Judeţean

Replica preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, nu s-a lăsat aşteptată. Cosma spune că, în opinia sa, acţiunile prefectului Adrian Dobre sunt „gesturi politice”.

Şeful Consiliului Judeţean a spus că nu el a luat hotărârea de expropriere a celor 65 de proprietari şi că hotărârea prin care se aprobă traseul drumului judeţean a fost adoptată în anul 2007. La acel moment  funcţia de preşedinte al CJ Prahova era deţinută de actualul deputat PDL Florin Anghel.

Preşedintele CJ Prahova a mai spus că pe data de 20 aprilie ar fi trebuit semnat contractul şi dat ordinul de începere a lucrărilor pentru construirea drumului judeţean care ar urma să lege centura de est a Ploieştiului de DN 1.

În plus, Mircea Cosma a mai spus că se va adresa ministrului administraţiei şi internelor şi primului ministru, cărora le va prezenta acţiunile prefectului de Prahova. Mai mult, şeful Consiliului Judeţean spune că nu este exclus ca Uniunea Europeană, care suportă 8 milioane de euro din totalul de 10 milioane, cât valorează proiectul prin care se construieşte acest drum judeţean, să aplice penalităţi autorităţilor române pentru faptul că, odată atacată în instanţă hotărârea privind exproprierile, termenele din proiect nu vor mai fi respectate.

Reacţiile consilierilor judeţeni

Mircea Cosma a afirmat că  mai mulţi consilieri judeţeni ai PDL, împreună cu consilierul judeţean Adrian Moroianu, exclus din PSD, au propus un proiect care prevede constituirea unei comisii „de analiză şi verificare a modului în care preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a votat şi a dus la îndeplinire” hotărârea prin care s-au făcut exproprierile pentru construirea drumului judeţean dintre centura de est a Ploieştiului şi DN 1.

Potrivit lui Cosma, acest proiect de hotărâre ar fi urmat să fie introdus pe ordinea de zi a şedinţei CJ Prahova programată pentru luni după amiază. Această şedinţă nu a mai avut loc întrucât consilierii judeţeni ai PSD şi PNL  nu s-au prezentat. „Grupurile de consilieri PSD şi PNL mi-au transmis că nu vin la această şedinţă pentru că nu vor să transfere circul mediatic de la Bucureşti în teritoriu, în detrimentul activităţii administrative” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

Cine sunt expropriaţii

Consiliul Judeţean Prahova a plătit, în medie 27 – 28 de euro pentru fiecare metru pătrat expropriat pentru construirea drumului judeţean 236, a declarat Mircea Cosma. Printre cei 65 de expropriaţi se numără firme cunoscute, dar şi oameni de afaceri renumiţi nu doar în Prahova, ci la nivel naţional pentru averea lor fabuloasă.

Astfel, printre societăţile comerciale expropriate se numără Carrefour România, Eurial Invest, dealer de automobile Peugeot, Mobel Auto, dealer de automobile Skoda. De asemenea, oameni de afaceri cunoscuţi pentru averile lor estimate la câteva milioane de euro, se află pe lista cu expropriaţi.

Oamenii de afaceri câmpineni Mihai Anastasescu şi Mihai Tufan sunt şi ei pe lista celor expropriaţi. Din cei 57 985 de metri pătraţi situaţi în comuna Păuleşti, care au fost expropriaţi pentru construirea acestui drum, 23 612 metri pătraţi aparţin Emiliei şi lui Mihai Anastasescu, Petruţei şi lui Constantin Dănescu şi lui Mihai Tufan.

Cinci dintre cei 65 de expropriaţi au dat în judecată Consiliul Judeţean Prahova, nemulţumiţi de preţul de 27 – 28 de euro pe metrul pătrat plătit de autorităţi în urma evaluărilor. Legea spune că cei expropriaţi pentru lucrări de utilitate publică nu se pot opune exproprierii, însă pot contesta în instanţă preţul primit. Cei care au contestat în instanţă spun că, în momentul în care cumpărat terenurile la Blejoi şi Păuleşti, au plătit cu mult mai mult decât au primit în urma exproprierilor. (Daciana Ilie)

Deşi au trecut câteva zile de la marea sărbătoare a poporului român - cea de a 93-a aniversare a Marii Uniri din 1918 - nu pot trece cu vederea peste acest eveniment, cu atât mai mult cu cât tinerii mei colegi din presa prahoveană au relatat extrem de sumar tema reunirii Basarabiei cu România, din istorica zi de 27 martie 1918.

La Chişinău, tinerii au sărbătorit reunirea, iar rusofonii comunişti au organizat o manifestaţie de protest antiromânească, cu slogane jignitoare la adresa evenimentului din 27 martie 1918.

Semnatarul acestor rânduri mai are, însă, şi un alt motiv de neuitare: tatăl meu a luptat şi s-a jertfit pe frontul de est pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Până în anul 1990, cu prilejul memorabilului “Pod de Flori” de peste Prut - când sovieticii au permis, pentru o singură zi, întâlnirea dintre români şi…români - nu am putut să trec graniţa, pentru a pune pune măcar o floare pe pământul Moldovei din stânga Prutului, în memoria tatălui meu şi altor mii de militari români dispăruţi.

În amintirea acelor măreţe evenimente din anul 1918, de câţiva ani buni, Muzeul judeţean de istorie, împreună cu Fundaţia “Constantin Stere” şi Societatea cultural-istorică “Mihai Viteazul” organizează, cu regularitate, numeroase  manifestări de rescriere a istoriei, majoritatea acestora fiind incluse în ciclul denumit “Istorie şi civilizaţie”.

După anul 1990 însă, când statul român a retrocedat conacul şi cele 50 de ha teren de la Bucov urmaşilor familiei Stere, care, la rândul ei, le-a donat Consiliului judeţean Prahova, aici s-au produs profunde schimbări. Dorinţa dnei  Suzana Stere Paleologu-nora scriitorului Constantin Stere, ca reprezentantă a familiei, a fost ca în conacul de la Bucov - transformat sub comunişti în cârciumă - să se înfiinţeze un muzeu memorial, dedicat celor care au militat pentru eliberarea Basarabiei şi unirea ei cu România, la 27 martie 1918, în beneficiul culturii şi muzeografiei naţionale.

Proiectul de reamenajare a parcului a început acum 10 ani, cu ridicarea a 11 busturi impozante, acţiune care s-a finalizat în anul 2006. Realizată cu eforturi şi pasiune, această “Alee a scriitorilor” reuneşte, în jurul lui Constantin Stere, pe principalii săi colaboratori de la revista “Viaţa românească”: Calistrat Hogaş, Gala Galaction, Al.Brătescu-Voineşti, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Alexie Mateevici, Liviu Rebreanu – opere ale sculptorilor prahoveni Ştefan Macovei, Constantin Ionescu, George Dumitru, Eugen Petri, Nicolae Lupu, Justin Barbu şi Alfred Dumitriu – acesta din urmă fiind şi realizatorul ansamblului monumental “Armonia Unirii”, ridicat în imediata apropiere de “Aleea scriitorilor”.

Un teritoriu al neuitării istoriei patriei şi al râvnei pentru unitate şi stabilitate, unde manifestarea “Zilele Basarabiei” şi-a găsit cel mai potrivit loc de sărbătorire a reunirii Basarabiei şi de omagiere a marelui patriot şi cărturar, basarabeanul Constantin Stere –unul dintre principalii realizatori ai actului din 27 martie 1918.

Mai săracă în personalităţi politice şi culturale ca în alţi ani, atât din România cât şi din statele vecine unde sunt români, „Zilele Basarabiei-2011” s-au bucurat totuşi de prezenţa unor personalităţi de prim rang, precum acad. Al.Zub, Mircea Ionescu Quintus-preşedinte de onoare al PNL, dr. Victor Durnea- editorul volumului „ Publicistică- Constantin Stere”, lansat cu acest prilej, Mircea Cosma- preşedintele Consiliului judeţean Prahova, Petru Grozavu- editorialist la „Ziarul de Gardă” din Chişinău ( care a răspuns unei invitaţii pe care i-am adresat-o personal ), oficialităţi locale din Ploieşti şi Bucov, un numeros grup de copii ai Şcolii din Bucov.

După intonarea Imnului naţional al României, de către fanfara Consiliului judeţean, dr. Lia Maria Voicu – director general al Muzeului judeţean de istorie şi arheologie, a dat cuvântul invitaţilor prezenţi la acest eveniment.

Acad. Al.Zub:

 

 „Într-un moment când lumea noastră începe să fie preocupată tot mai mult de perspectivele şi modalităţile de a salva identitatea românească aflată în plin proces de globalizare, sunt bucuros să constat că aici, la Bucov, are loc evocarea unui mare luptător pentru unitatea naţională - Constantin Stere - care a fost, totodată, şi un cărturar şi scriitor de prim rang. Această amintire începe să constituie o tradiţie; valoarea memoriei istorice este, ar trebui să fie recunoscută ca pe un fapt de neocolit, deoarece atunci când valorile şi memoria trecutului istoric sunt ignorate, naţiunile ajung în impas şi pot determina decizii nedorite. Sunt motive să credem că ceea ce s-a întâmplat în România Mare în perioada interbelică, drept operă a unui mare spirit, reprezintă un model. Am sentimentul că la Bucov s-a confirmat sau  reconfirmat zicala „omul sfinţeşte locul”. Constantin Stere a fost unul dintre oamenii de bine care ştia să facă şi să ducă lucrul până la capăt, să fie tenace chiar şi atunci când istoria nu părea să-i dea dreptate şi să rămână fidel convingerilor sale, punând interesul naţional deasupra interesului personal. Cred că suntem datori faţă de trecutul nostru nu foarte îndepărtat - iată doar aproape un secol de când s-a întâmplat acel miracol numit România Mare, la rădăcinile căreia se află şi spiritul lui C.Stere”.

Mircea Ionescu Quintus: „ Acum şi aici, la Bucov, se cuvine să ne aducem aminte, să păstrăm  şi să preţuim doar ceea ce este al nostru – mult sau puţin : datini de basarabeni şi de muşatini şi de tot ce ne-au lăsat înaintemergătorii care şi-au apărat sărăcia şi nevoile şi neamul. Se cuvine să ne aducem aminte că acolo unde se înfrăţesc munţii cu fraţii şi apele împreună, cândva s-a împlinit cutezătorul nostru vis care ne-a fost lăsat povară sfântă nouă şi urmaşii urmaşilor noştri. Să păstrăm această măreaţă avere lăsată nouă de Constantin Stere, nu înainte de a-l ruga pe bunul Dumnezeu să-şi îndrepte privirile şi spre poporul acesta credincios, închinându-ne cu smerenie tot Lui să alăture Zalăul nostru de măreaţa cetate basarabeană - pe care o păstrăm în sufletul nostru - şi de a ne propune că nu vom avea odihnă până ce visul şi isprăvile înaintaşilor noştri nu se vor împlini”.

Mircea Cosma:

„ Ca unul care am citit, de mult, zicerea lui Eminescu: „sunt mândru că sunt român şi punctum!”, am reuşit, matur fiind, să-mi aduc aminte de istoria, cultura şi civilizaţia poporului român - unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei, care a scris cu sânge, de peste 2000 de ani, istoria acestei ţări. La 27 martie 1918, mai mulţi bărbaţi de curaj au pus deasupra lor interesul naţional, făcând dintr-o Românie cu doar 4 judeţe rămase neocupate, o Românie Mare, de la Nistru pân-la Tisa. Reunirea românilor într-un singur stat nu a fost însă pe placul tuturor vecinilor de la est sau de la vest care pândeau poporul român. Pentru asta au sângerat părinţii noştri, în 4 ani de lupte, pentru a păstra ceva din mândria, onoarea şi demnitatea marelui rege dac Decebal. Din păcate, mulţi ani nu am putut vorbi despre Basarabia, nu am putut fi acolo. Dar Dumnezeu a fost cu noi şi am reuşit să fim împreună, ca un popor care are dreptul de a trăi în aceeaşi ţară. Dincolo de neputinţa noastră, ca generaţie, de a şterge definitiv Prutul ca graniţă, am reuşit totuşi, prin diverse modalităţi, să ne unim spiritual, cu speranţa că nu va trece mult timp până la integrarea paşnică şi comună a întregului popor român în UE. Să nu-l uităm pe Constantin Stere, cel care, alături de alţi patrioţi basarabeni, au hotărât Reunirea! Întru cinstirea memoriei lui, am reuşit, împreună cu alţi oameni de bine - prieteni şi colaboratori - să redăm patrimoniului naţional opera lui Stere, creată aici, la Bucov; să-l primim ca membru post-mortem în Academia Română, să-i readucem umbra în conacul complet reamenajat, căruia i s-a pus numele „Muzeul Constantin şi Ion Stere” şi să-i imortalizăm chipul de luptător înflăcărat în bronz. Trăiască Reunirea Basarabiei cu România!”.

Petru Grozavu:

„ Cu puţin timp înainte de a veni aici, la invitaţia şi pe cheltuiala fratelui jurnalist Ioan Popescu, am găsit în poşta electronică un microfilm despre dacii de la Roma, respectiv despre peste 60 de statui sculptate în marmură, desoperite de cineva necunoscut, lucru extraordinar, deoarece romanii nu au procedat nicăieri aşa cum au procedat cu dacii. Ei le-au făcut statui cu care şi-au împodobit palatele, unul dintre aceşti daci având peste 3m înălţime. Acest dac priveşte şi azi, după 2000 de ani, spre Dacia. Prin analogie, şi Basarabia priveşte şi azi, după 200 de ani de la ruperea ei din trupul ţării, cu aceeaşi speranţă, spre România. Nu ştiu, dar vreau foarte mult să cred că atât privirea dacului de la Roma, cât şi privirea basarabeanului de la Chişinău, Hotin, Cetatea Albă şi de oriunde se întâlnesc în România, înclusiv aici, la Bucov. Unde îşi doame somnul de veci Constantin Stere, el însuşi unul dintre principalii făuritori ai reunirii. Fie-mi permis să trec peste acel epocal eveniment din de 27 martie 1918 şi să mă refer la o altă zi de 27, cea din august 1991, când în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a fost adoptată Declaraţia de Independenţă a R.Moldova. „Zidul Berlinului” de pe Prut a început să cadă, e drept, nu aşa de spectaculos precum cel din Berlin. Este mult sau este puţin, nu ştiu! Ar fi o exagerare să zicem că am făcut totul, dar şi un mare păcat să spunem că nu s-a făcut nimic. De atunci, avem şi aici, şi dincolo de Prut, acelaşi drapel tricolor, aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi tradiţii, avem reanimate toate tainele istoriei. Ne-am recăpătat libertatea de a ne audentifica şi a ne valorifica idealurile comune ale neamului românesc - o  problemă de conştiinţă naţională, pentru care avem mult de lucrat, pe ambele maluri ale Prutului. Practic, am trecut două din cele trei faze ale reunirii: nu mai avem acea frontiera rigidă de pe Prut, sârma ghimpată a dispărut, acum a rămas de rezolvat doar faza a treia, care înseamnă integrarea R.M. În UE. Atâta timp însă cât Bucureştiul şi Chişinăul controlează situaţia de pe Prut, noi suntem una cu Ţara. Rămâne de rezolvat doar problema graniţei cu UE, nu cu România. Doamne, ajută poporul român!”.

Manifestarea din Parcul memorial Constantin Stere s-a încheiat cu depunerea de coşuri cu flori la toate cele 11 statui de pe „Aleea scriitorilor” şi un scurt program artistic, adecvat evenimentului, susţinut de fanfară şi elevii Şcolii din Bucov. În continuare, înalţii oaspeţi au fost invitaţi la Muzeul memorial „Constantin şi Ion Stere”, unde dr. Victor Durnea  şi-a lansat volumul „Publicistica- Constantin Stere”.

Tot cu acest prilej, s-a lansat şi nr. 20 al suplimentului cultural-istoric „Anotimpuri româneşti”, realizat de colectivul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova.

Ioan POPESCU

Luni, 28 martie, la Tribunalul Prahova s-a mai turnat un episod din telenovela vameşilor ploieşteni acuzaţi de fapte de corupţie.
Procesul, în care 18 persoane, dintre care 16 vameşi şi doi comisionari vamali au fost trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie, datează din anul 2006. De atunci, justiţia română a reuşit performanţa să menţină acest proces în primul stadiu procesual şi anume acela de fond. Între timp, doi dintre inculpaţi au murit.

Aşa cum ne-am obişnuit deja, termenul de luni, care a fost termenul cu numărul 51, s-a derulat extrem de rapid şi s-a finalizat, ca de obicei, cu o amânare. Următorul termen, al 52-lea, va fi pe data de 7 aprilie.

Amânarea

Luni după amiază, la secţia penală a Tribunalului Prahova, a avut loc termenul cu numărul 51 din deja celebrul dosar al vameşilor ploieşteni acuzaţi de fapte de corupţie. Dosarul datează din decembrie 2006 şi, de atunci, se află în primul stadiu procesual, cel de fond. În acest dosar procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni.

La termenul de judecată de luni, instanţa a mânat din nou acest dosar, la cererea avocatului unuia dintre inculpaţi, întrucât acesta  nu s-a putut prezenta păentru a-şi reprezenta clientul la proces. Chiar dacă nu ar fi existat această cerere de amânare, procesul nu s-ar fi judecat oricum, întrucât nici judecătorul însărcinat cu soluţionarea acestui caz nu a fost prezent, absenţa sa fiind cauzată de probleme medicale.

Prin urmare, un alt judecător a acordat un nou termen de judecată, pentru data de 7 aprilie, următorul termen fiind al 52-lea din acest dosar.

Istoria

Până acum, marea majoritate a termenelor din acest dosar s-a încheiat cu o amânare, pe diverse motive. Procesul vameşilor ploieşteni acuzaţi de fapte de corupţie a început în decembrie 2006,când procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

În acest dosar sunt judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul VamalPloieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu - declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită. Între timp, doi dintre inculpaţi, respectiv Matilda Rădulescu şi Liviu Jianu, au decedat.
 Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităţilor vamale. Anchetatorii au stabilit că, în cazul în care nu primeau şpaga, vameşii refuzau să dea liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc.

De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.  Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte.

(Daciana Ilie)

Fostul director al Parcului Industrial Ploieşti (PIP), Valerian Sfârloagă, a fost condamnat, de către o instanţă de la Judecătoria Ploieşti, la cinci ani de închisoare în deja celebrul dosar Baumeister – Kaufland, dosar în care Sfârloagă a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu şi uz de fals. În acelaşi dosar fostul consilier judeţean Cristian Gabriel Finichiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar fosta juristă a parcului industrial, Daniela Maria Manolache, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare.

În plus, cei trei trebuie să plătească, în solidar, peste 7 500 000 de lei, prejudiciu, în condiţiile în care Parcul Industrial Ploieşti s-a constituit parte civilă în acest dosar. La aceşti bani se adaugă cheltuieli de judecată, care în cazul lui Sfârloagă depăşesc 20 000 de lei. Sentinţa pronunţată luni de Judecătoria Ploieşti poate fi atacată cu recurs.

După doi ani de judecată, dosarul controversatei tranzacţii imobiliare dintre Baumeister şi Kaufland face victime. Valerian Sfârloagă, director al Parcului Industrial Ploieşti, pe vremea când Baumeister a cumpărat de la parc un teren pe care a doua zi l-a vândut cu două milioane de euro mai mult către Kaufland, a fost condamnat de Judecătoria Ploieşti.

Sfârloagă a primit cinci ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, doi ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată şi un an de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată. Pedepsele aplicate au fost contopite şi, în final, Valerian Sfârloagă are de executat cinci ani de închisoare.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată de către DNA fostul consilier judeţean Gabriel Cristian Finichiu, acuzat de complicitate la fals intelectual şi fosta juristă a parcului Industrial Ploieşti, Maria Daniela Manolache, sub acuzaţia de fals intelectual.

Potrivit deciziei instanţei de judecată, Cristian Finichiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar Maria Daniela Manolache a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu suspendare.

În plus, cei trei inculpaţi sunt obligaţi să plătească Parcului Industrial Ploieşti, care s-a constituit parte civilă în acest dosar, suma de 7.584.353,18 lei prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptelor, iar înscrisurile falsificate, care au produs efecte juridice, sunt desfiinţate.

De asemenea, Valerian Sfârloagă este obligat să plătească 20 300 lei cheltuieli judiciare. Instanţa îi obligă de asemenea pe inculpatul Finichiu Cristian Gabriel la plata sumei de 9000 lei şi inculpata Manolache Maria Daniela la plata sumei de 9000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Sentinţa dată luni de Judecătoria Ploieşti poate fi atacată cu recurs.

O tranzacţie controversată

Istoria procesului în care Valerian Sfârloagă a fost condamnat la cinci de puşcărie începe în iulie 2009 atunci când DNA a înaintat spre judecare, la Judecătoria Ploieşti, dosarul în care fostul director al Parcului Industrial Ploieşti, este acuzat de abuz în serviciu alături de fostul consilier judeţean Cristian Finichiu şi de fosta juristă a parcului industrial.

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada 2004 - 2005,Valerian Sfârloagă ar fi vândut în mod ilegal către o societate comercială din Ploieşti un teren cu suprafaţa de 28,6 hectare, la un preţ subevaluat, prejudiciind parcul industrial cu 1 980 000 de euro.

Procurorii îl acuză pe Sfârloagă că ar fi facilitat cumpărarea acestei suprafeţe de teren de către firma Baumeister. Terenul, în suprafaţă de 28,6 hectare, a fost cumpărat pe 17 martie 2005, iar a doua zi, pe 18 martie 2005,  cumpărătorul Baumeister a vândut o parte din terenul respectiv firmei Kaufland la un preţ mult mai mare. Prejudiciul cauzat Parcului In dustrial Ploieşti este de aproximativ două milioane de euro. Afacerea a atras atenţia Curţii de Conturi, care a sesizat DNA în acest caz.

O practică „uzuală”

Unul dintre martorii din acest dosar este actualul deputat PDL Florin Anghel, care la momentul tranzacţiei ocupa postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, instituţie care deţine integral acţiunile Parcului Industrial Ploieşti. Martorul Florin Anghel, care în urmă cu o lună a apărut în faţa instanţei de judecată a făcut în faţa instanţei o afirmaţie de-a dreptul bulversantă:  tranzacţii precum cea dintre Parcul Industrial Ploieşti şi Baumeister şi ulterior între Baumeister şi Kaufland (tranzacţie care a atras atenţia Curţii de Conturi şi ulterior, a DNA) s-au mai produs în Parcul Industrial Ploieşti. Pentru că astfel de tranzacţii sunt o practică „uzuală”, spune Anghel.

Fostul preşedinte al CJ Prahova în perioada în care procurorii DNA susţin că s-a produs prejudiciul la Parcul Industrial Ploieşti, a spus în faţa judecătorului că este „o procedură uzuală” la un investitor de talia celor de la Kaufland să aleagă un dezvoltator care să cumpere terenul, să construiască pe el şi să îl vândă ulterior cu tot cu construcţii.

„Părerea mea este că firma Kaufland a avut în înţelegere cu Baumeister, ca Baumeister să cumpere terenul şi să îl vândă către Kaufland amenajat. Precizez încă o dată că este o procedură uzuală”, a spus Anghel, care a precizat că în Parcul Industrial Ploieşti s-au mai produs situaţii similare, în care un dezvoltator că cumpere terenul pe care apoi să-l vândă beneficiarului final cu tot cu construcţii.

Mai mulţi martori din proces au arătat că, la momentul cumpărării terenului de către firma Baumeister, pe teren era turnată o fundaţie şi erau ridicate parţial construcţii de către Baumeister, care avea terenul cesionat înainte de a-l cumpăra. Martorii respectivi, printre care consilierul judeţean Constantin Nemeş, au arătat că, din cunoştinţele lor, Baumeister a ridicat parţial aceste construcţii fără autorizaţie şi a intrat în legalitate după ce a cumpărat terenul pe care la doar o zi de la tranzacţie l-a vândut firmei Kaufland.

Nume grele din politica prahoveană, citate ca martori în acest dosar

În dosarul în care Valerian Sfârloagă a fost condmnat, au ajuns în faţa instanţei de judecată, în calitate de martori, politicieni celebri de ieri, de azi şi, desigur, de mâine, cum ar fi: deputatul Florin Anghel, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova între 2004 şi 2008, în prezent primvicepreşedinte al PDL Prahova, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, subprefectul de Prahova, Gabriel Hornoiu, un alt fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova din perioada 1996 -2000, Victor Petrescu, alături de mai mulţi foşti sau actuali membri ai Consiliului Judeţean Prahova. Interesant este faptul că reprezentanţii puterii, Anghel şi Hornoiu, au ajuns în faţa instanţei de judecată abia după ce au fost citaţi de mai multe ori şi, în cele din urmă, amendaţi pentru că nu s-au obosit să vină la judecătorie. (Daciana Ilie)

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova are şef nou. Începând de luni, 28 martie, noul comandat al poliţiei prahovene este comisarul şef de poliţie Ionel Trandafirescu, cel care în ultimii ani a ocupat funcţia de adjunct al şefului IPJ Prahova.

Chestorul Sorin Oprea, care a condus inspectoratul de poliţie Prahova în ultimul an şi jumătate este, mai nou, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Sorin Oprea a fost catalogat drept unul dintre cei mai competenţi şi necorupţi şefi pe care Poliţia Prahova i-a avut vreodată.

Activitatea lui Sorin Oprea la şefia Poliţiei Prahova a fost, cel puţin până acum, „fără pată”, iar plecarea sa este pusă de către unii pe seama faptului că Oprea ar fi deranjat, prin corectitudinea sa, anumite cercuri de interese cu conexiuni în lumea interlopă, dar şi în mediul politic.

În acest sens, fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, deputatul de Prahova Marian Săniuţă, a afirmat public că Sorin Oprea este schimbat de la şefia IPJ Prahova pentru că „a deranjat”. (Daciana Ilie)