Actual

Pe 25 mai 2010 a apărut în „Actualitatea Prahoveană” articolul intitulat „Mânăriile unui primar cu banul public / Tun de 17.000.000.000 lei la Filipeştii de Pădure”, în care se arăta cum au fost transferate 17 miliarde de lei vechi, din bugetul local al comunei Filipeştii de Pădure, în contul clubului sportiv privat, „Asociaţia Fotbal Club Filipeştii de Pădure”, proprietatea unui grup de cinci persoane, dintre care doi sunt Morărescu Costel şi Surugiu Vasile Georgel, primarul şi viceprimarul comunei Filipeştii de Pădure.

În articol se prezenta cu amănunte concrete, cu trimiteri la articole de lege, povestea AFC Filipeştii de Pădure, demonstrându-se cum, în mod ilegal, 17 miliarde de lei vechi – bani publici, au fost cheltuiţi în interes propriu, tocmai de cei puşi să-i gestioneze.

Articolul APH a provocat istericalele primarului Costel de la Filipeştii de Pădure, care, după ce nu a înţeles de ce nu îi arestează nimeni pe nenorociţii care scriu asemenea lucruri despre personalitatea sa multilateral-dezvoltată, adică pe noi, s-a dus cu mucii în batistă pe la Ploieşti să se plângă. Mai mult, Morărescu a avut nişte întâniri cu reprezentanţi ai Gărzii Financiare, rugându-i, din câte ne-au şoptit sursele noastre din anturajul său, să ne ardă comisarii cu un control. Vă ţinem la curent cu evenimentele. Mai mult de-atât, mâine, în Actualitatea PH, revenim cu detalii despre camarila aflată în fruntea Filipeştilor de Pădure. DNA, ţineţi aproape!

Guvernul condus de premierul Emil Boc a adoptat astăzi forma finală a celor două proiecte de lege asupra cărora îşi va angaja răspunderea în Parlament. Executivul a admis patru amendamente ale parlamentarilor la proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi un amendament la proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor, a anunţat primul-ministru Emil Boc, citat de realitatea.net

"Am adoptat forma finală a proiectelor de lege asupra cărora Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament. Primul proiect de lege se intitulează Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. În cadrul acestui proiect de lege au fost depuse 51 de amendamente de către parlamentari, au fost acceptate patru amendamente aparţinând PDL, UDMR şi grupului independenţilor", a declarat prim-ministrul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.

Primul amendament precizează că pensia socială minimă nu scade sub 350 lei. Al doilea amendament se referă la faptul că în conţinutul legii existau două formulări, pe de-o parte "de la data intrării în vigoare a legii se plică reducerile de salarii şi pensii" pe de altă parte "de la 1 iunie". "Având în vedere că procedura asumării răspunderii a fost declanşată în luna mai, dar se va finaliza în iunie, am decis să acceptăm un amendament în care se precizează foarte clar pe tot parcursul legii că vom găsi formula de la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduce cuantumul salariilor şi pensiilor", a mai spus Boc.

Emil Boc a mai anunţat că al treilea amendament admis precizează că salariile angajaţiilor cabinetelor parlamentare, plătite din sumele forfetare ale parlamentarilor, se reduc cu 25%, iar al patrulea se referă la veniturile membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale care intră şi ele sub incidenţa legii pentru reducerea cu 25% "pentru egalitate de tratament", aceeaşi măsură aplicându-se şi membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă  şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.

Al doilea proiect de lege emis de guvernul condus de Emil Boc vizează eliminarea privilegiilor şi a pensiilor speciale, eliminarea pensiilor de lux şi recalcularea pensiilor speciale. "Doar din recalcularea a 8.236 de pensii speciale, cu banii obţinuţi se vor putea plăţi într-o lună 60.000 de pensii medii din România, urmând ca după intrarea în vigoare a legii să se demareze procedura de recalculare a tuturor pensiilor speciale. Nu poţi să diminuezi cu 15% pensiile obişnuite şi să menţii în continuare pensiile de lux", a spus Emil Boc.

Singurul amendament admis la acest proiect de lege, a anunţat premierul, prevede că pensiile de invaliditate vor fi verificate într-un interval de un an şi nu de trei, aşa cum era iniţial în proiectul de lege. "Cei care au intrat pe uşa din dos în sistemul de pensii să fie trimişi la muncă", a completat premierul Emil Boc.

Primăria Municipiului Ploieşti, în calitate de autoritate contractantă, a semnat, în data de 10 iunie 2010, în urma unei proceduri de achiziţie directă, un contract de prestări servicii cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Drumuri şi Căi Ferate – Laboratorul de Drumuri, având ca obiect „Servicii de probe şi analize de laborator pentru verificarea calităţii lucrărilor efectuate pe străzile din municipiul Ploieşti aflate în perioada de garanţie”. Cu alte cuvinte, lucrările de infrastructură realizate în ultimii ani în Ploieşti, care se vor dovedi a fi realizate prost, cu material mai puţin decât cantitatea prevăzută în stasul tehnic, vor trebui să fie remediate pe cheltuiala asfaltatorului care a greşit procedura tehnică.

Începând cu această săptămână vor demara acţiuni de prelevare carote pe 40 de artere de circulaţie din Municipiul Ploieşti. În urma verificărilor realizate de reprezentanţii primăriei, împreună cu cei ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, se vor lua măsuri în ceea ce priveşte lucrările de proastă calitate realizate de asfaltatori în Ploieşti, în ultimii ani.

Termenul de executare a contractului de verificare a străzilor ploieştene este de două luni calendaristice, iar predarea rezultatului analizei se va face în  termen de 7 zile de la prelevarea carotei (în limita a 14 carote prelevate o dată).

Preţul stabilit pentru îndeplinirea acestor servicii este determinabil pe parcursul derulării contractului, în funcţie de numărul de străzi verificate. Astfel, preţul unitar/1 carotă de 5 cm media este de 672 lei, fără TVA, autoritatea contractantă urmând a se încadra în valoarea totală estimată de 58.800 lei fără TVA.

Reprezentanţii Direcţiei Tehnic, Investiţii vor verifica modul de prestare a serviciilor, recepţia finală fiind precedată de efectuarea, pe parcursul derulării serviciilor, de recepţii intermediare.

Străzile propuse pentru prelevări carote sunt: Pasaj DN 72, Malu Roşu (tronson Şoseaua vestului – Elena Doamna), Zidari, Tismana, Ion Neculce, Nicovalei, Depoului, Poieniţei, Pod Bucov, Pod Dragalina, Apelor, Rampa Pasaj Sud, Nămoloasa, Negurii, Gh. Gr. Cantacuzino, (tronson Apele Române – Podul Înalt), Gh. Doja (tronson intersecţia Piaţa Mihai Viteazul – str. Văleni), Republicii (tronson Piaţa Mihai Viteazul – Şoseaua Nordului), Găgeni (tronson Şoseaua Nordului cu str. Găgeni), Stejarului, Crăiţelor, Dumbrăveni, Buna Vestire, Mircea cel Bătrân, Theodor Aman, Aurel Vlaicu, Mărăşeşti (tronsonul UM – Şoseaua Vestului), Cosminele (tronson str. Mărăşeşti – Şoseaua Vestului, aliniament), Domnişori, Romană (tronson benzinărie – str. Gh. Doja), Sondelor, Rudului, Sinării (tronson str. Tismana – str. Zidari), Ana Lugojana, Şoseaua Vestului (tronson Gara de Vest – str. Cosminele), parcări Moldoveanu Marian, Mihai Bravu (tronson Cimitir – Centura de Est), Boldescu, Armaşi, Andrei Mureşanu (tronson str. C-tin Brezeanu – Şoseaua Nordului), Grădinari.

Procurorii din Arad au înregistrat, ieri, un dosar de cercetare penală împotriva angajaţilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale care ar fi pretins, la Nădlac, o sumă de bani celor din staff-ul tehnic all trupei AC/DC, pentru a le permite accesul spre Ungaria.

Cercetările au început după ce ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Arad s-au autosesizat cu privire la informaţiile apărute în mass-media, referitoare la reclamaţia depusă de cei din caravana AC/DC.

"Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad s-a sesizat în cazul angajaţilor CNADNR care au cerut câte 50 de euro pentru fiecare camion încărcat cu echipamente. În acest caz s-a deschis un dosar de urmărire penală", a declarat Marius Neculcea, prim-procurorul Parchetului de pe Tribunalul Arad.

Oficialii CNADR au anunţat, zilele trecute, că vor efectua o anchetă internă, după sesizarea primită. "S-a întâmplat o neregulă acolo. S-a discutat pe seama rovinietei. Angajaţii au cerut rovinieta, ei au dat-o, dar apoi angajaţii au cerut rovinietele şi din timpul şederii în ţară, ceea ce nu era legal

. Pentru că nu au avut documentele, angajaţii au cerut o sumă de bani ca să îi lase să plece", a declarat, marţi, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorina Tiron, pentru Realitatea TV.

Din plângerea depusă de cei din caravana AC/DC reiese că li s-ar fi cerut câte 50 de euro pentru fiecare dintre cele 29 de camioane, fără să li se elibereze facturi.

România veşnic surprinzătoare

Mai mult de atât, mass-media internaţională a relatat în buletinele de ştiri incidentul românesc, amintind, printre altele, despre corupţia generalizată din rândul funcţionarilor statului român. Incidentul poate să reprezinte o premieră mondială pentru staff-ul celor de la AC/DC, astfel de momente întâmplându-se, probabil, doar în zone de trecere vamală aferente ţărilor din lumea a treia.

Gabriel Hodorog, directorul Finaţelor Publice Locale Ploieşti, a intrat val-vârtej în birou, azi dimineaţă, chemându-şi toţi şefii de birou aflaţi în subordine la raport. Hodorog a anunţat că îşi dă demisia din funcţia de şef al finanţelor locale. Motivaţia oficială va fi restructurarea unor posturi şi mişcarea de personal din Primăria Ploieşti. Însă, unul dintre motivele reale în urma cărora Hodorog s-a hotărât să plece reprezintă, din câte se pare, dezvăluirile din presa locală electronică legate de sumele primite de şefii finanţelor locale, în frunte cu directorul, sub formă de stimulente.

Pe fondul crizei economice actuale, Hodorog a reuşit să-şi enerveze subordonaţii plătiţi cu salariul minim pe economie, dar şi pe primarul Volosevici, când s-a aflat că, în luna decembrie a anului trecut,  şi-a acordat stimulente de peste 150 de milioane de lei vechi. Alături de acesta, şi soţia sa, angajată tot în instituţia în care Hodorog ocupa postul de director, a încasat, din postura de şefă de departament, stimulente care au atins valori apropiate de cele primite de soţul său. După dezvăluirile din ultimele două săptămâni ale colegilor noştri de la observatorul.ro, Hodorog părăseşte postul de şef al Serviciului de Finanţe Locale ale Municipiului Ploieşti. Sursele noastre din interiorul instituţiei dau ca sigură venirea, pe postul rămas vacant, a Simonei Dolniceanu, actuala şefă a Direcţiei de Patrimoniu din Primăria Ploieşti.

Unităţile spitaliceşti din judeţul Prahova au datorii care, cumulate, depăşesc suma de 17 milioane lei, cea mai gravă situaţie înregistrându-se la spitalul din Câmpina- peste zece milioane de lei. „În Prahova sunt  trei spitale care au datorii foarte mari: cel din Câmpina, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie şi Spitalul Judeţean Ploieşti”, a spus Cristian Vintilescu, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Prahova. Există, însă, şi unităţi medicale care sunt „pe zero”: Spitalul Municipal Ploieşti, Sanatoriul TBC Drajna, Spitalul de Pneumoftiziologie Ploieşti, Centrul de Sănătate Urlaţi şi Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, a declarat, la Ploieşti, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în urma unei dezbateri a proiectului Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării, că datoriile spitalelor din România vor fi plătite de Guvern, astfel încât unităţile spitaliceşti să fie predate autorităţilor locale „la zero”. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii nu a ştiut, însă, să spună la ce surse se va apela pentru ca această promisiune să devină realitate.

Cristian Irimie a subliniat că dorinţa Guvernului şi a Ministerului Sănătăţii nu este aceea de a „abandona” sistemul medical pe umerii comunităţilor locale, scopul organizării întâlnirii de la Ploieşti fiind acela de a le explica foarte clar celor care vor prelua spitalele ce înseamnă, concret, descentralizarea.

De la 1 iulie unităţile medicale vor trece în subordinea autorităţilor locale şi judeţene. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat în weekend că demersurile pentru această măsură sunt aproape finalizate.

"Este nevoie de o reformă reală în sistemul sanitar românesc, iar descentralizarea spitalelor face parte din această reformă", a declarat ministrul Cseke Attila în cadrul unei întâlniri desfăşurată la Sovata, judeţul Mureş, cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Ministrul a prezentat principalele elemente care duc la descentralizarea, până la 1 iulie, a unui număr de 373 de unităţi cu paturi din cele 435 de spitale existente în reţeaua Ministerului Sănătăţii.

"Autorităţile locale vor avea în administrare logistică, financiară şi umană unităţile sanitare publice. Pentru că această descentralizare înseamnă că managerul din aceste unităţi va încheia contractul de management cu conducerea administraţiei publice locale, şi nu cu ministrul Sănătăţii, cum se întâmplă în prezent. După descentralizare, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către consiliile de administraţie în care autorităţile locale vor avea majoritate, având trei reprezentanţi dintre cei cinci", a spus ministrul Sănătăţii.

În cadrul întâlnirilor, ministrul Cseke Attila a atras atenţia autorităţilor locale şi judeţene asupra necesităţii dezvoltării coordonate a serviciilor sanitare, în conformitate cu nevoile populaţiei. Din cele 435 de unităţi sanitare publice existente în prezent, vor fi transferate autorităţilor locale, până la 1 iulie, 373 de spitale, respectiv peste 85 la sută din unităţile sanitare aflate în sistemul public. În reţeaua Ministerului Sănătăţii vor rămâne 62 de unităţi sanitare de interes naţional, respectiv institute publice, spitale clinice judeţene de urgenţă din centrele universitare importante, spitalele cu profil de psihiatrie şi cele de monospecialitate.

În judeţul Prahova funcţionează în prezent 19 unităţi medicale.

Data de 10 Mai, marea sărbătoare a Regatului României, interzisă de comunişti, ignorată de către autorităţile române de după 1989, este legată de trei evenimente cruciale din istoria modernă a României:

Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseşte în Bucureşti, capitala României, şi depune jurământul în faţa Parlamentului. 

Pe 10 Mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul dezbătuse problema, Carol I proclama solemn Independenţa absolută a României. Comuniştii, după 1947, au încercat să înlăture orice urmă a monarhiei din istoria ţării, "mutând" sărbătorirea independenţei pe 9 mai. 
În data de 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României, iar România a fost ridicată la rangul de Regat.

Coroana şi sceptrul regal fuseseră confecţionate din metalul unui tun turcesc capturat pe câmpul de luptă la Plevna, unde Carol I a contribuit decisiv, cu sabia în mână, la câştigarea independenţei de stat.

Domnia Regelui Carol I

Cei aproape 49 de ani de domnie - cu aproape două săptămâni mai mult decât domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt - fac din Carol I nu numai cel mai longeviv conducător al românilor, ci şi unul dintre cei mai respectaţi şi iubiţi de către neamul românesc.

Carol I şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti şi a contribuit decisiv la consolidarea instituţiilor democratice ale statului român. Astfel, perioada 1878-1914 a fost una de stabilitate şi progres pentru România. Carol I s-a supus deciziei Consiliului de Coroană şi a acceptat neintrarea României alături de Puterile Centrale în Primul Război Mondial, punând mai presus de toate interesele ţării, atrăgându-şi mânia familiei Hohenzollern, care l-a dezavuat.Viaţa politică a vremii a pendulat în jurul a două partide mari: Conservator (Lascăr Catargiu, Petre Carp, Titu Maiorescu) şi Liberal (Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturza, Ion I. C. Brătianu).



Alternanţa la guvernare a fost caracteristică comportamentului politic al epocii. Mai târziu, când tronul a fost preluat de principele moştenitor Ferdinand, locul conservatorilor a fost luat de Partidul Naţional Ţărănesc. Unor nume ca Ionel şi Vintila Brătianu sau Take Ionescu li s-au alăturat Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, personalităţi ce s-au consacrat pe deplin, alături de cei doi suverani, în galeria oamenilor politici ai neamului românesc.