- Scris de Irina Sima
Chiar dacă americanii au o istorie relativ scurtă prin comparaţie cu a multor altor popoare, aceştia ştiu să şi-o conserve şi să o scoată in evidenţă de fiecare dată când este nevoie. Pe malurile Atlanticului, în statul Maryland, peste 50 de aeronave clasice - experimentale sau comerciale, unele ultrauşoare, altele de business şi de aviaţie generală - au fost prezente într-un spectacol aviatic care a încântat ochii vizitatorilor.
„Eliberatorul”
Dintre exemplarele care au atras publicul în mod deosebit, în cele două zile cât a durat show-ul, s-au numărat un Boeing B-17, numit şi Flying Forteress sau, mai pe româneşte, ”Fortăreaţa zburătoare”, şi un altul, B-24 Liberator, adică "Eliberatorul”.
Cele două exemplare au fost „reînsufleţite” pentru acest spectacol aviatic prin intermediul fundaţiei Collings, o fundaţie educaţională nonprofit care are ca scop principal organizarea şi sprijinirea de spectacole aviatice care să aducă în faţa publicului american o istorie vie. Li se oferă astfel veteranilor de război şansa unică de a readuce la viaţă istoria celui de-al II-lea Război Mondial, aceasta fiind o adevărată lecţie de istorie, în special pentru generaţia tânără, care nu a avut oportunitatea să afle ce a însemnat experienţa şi jertfa acestor eroi. Pentru că acest muzeu reprezintă un omagiu adus celor care s-au jertfit pentru libertate.
Noua misiune a lui B 17
Avionul B-17 - devenit faimos din campania de bombardamente pe timp de zi in cel de-al II-lea Război Mondial, cât şi din in filmele Hollywood-iene care l-au transformat într-un adevărat „icon” -, este astăzi într-o nouă misiune, de-a lungul şi de-a latul continentului american, una de pace şi rememorare a trecutului.
Câteva detalii tehnice pentru pasionaţi: aripa are o lungime de aproximativ 31,5 metri, lungimea aeronavei de 22,5 metri. Gol cântăreşte aproximativ 16 tone, încărcat la maxim - 33 tone, poate avea 10 membri la bord şi atinge 402 km pe oră la 10 km altitudine, pe o distanţă de aproximativ 3800 km.
Alături de B-17 stătea bombardierul B-24, el însuşi un adevărat muzeu de istorie zburător, care este prezent anual în peste 130 de oraşe americane.
Acest exemplar unic, a cărui restaurare a costat milioane de dolari, stă ca mărturie a ceea ce a însemnat ingineria aeronautică a anilor ‘40.
Duminica Neagră sau Benghazi-Ploieşti şi retur
Construit în august 1940 în Fort Worth Texas, avionul a fost folosit de Forţele Aeriene sub pavilion Englezesc, participând în operaţiuni de luptă deasupra Europei şi Pacificului. La sfârşitul războiului, aeronava a fost abandonată într-un parc de avioane din India. Forţele Aeriene Indiene l-au restaurat şi folosit până în 1968, când a fost abandonat pentru următorii 13 ani, când a fost cumpărat de un colecţionar englez care l-a revândut către fundaţia Collings, în 1984. Transportat pe vapor în Statele Unite, avionul a fost restaurat cu ajutorul voluntarilor, a foştilor membri care l-au pilotat şi a fiilor acestora, care l-au readus la viaţă.
Istoria bombardierului B-24 ar fi incompletă dacă nu aş aminti faptul că, pe 1 August 1943, în "Black Sunday” sau "Duminica Neagră” - cum au numit-o americanii -, acesta bombarda rafinăriile din România din apropiere de Ploieşti, Brazi şi Câmpina, aruncând peste 30 de tone de bombe. Rafinăriile româneşti furnizau o treime din necesarul de combustibil pentru armata germană, fiind o ţintă extrem de valoroasă pentru americani, care considerau că eliminarea lor ar reduce cu cel puţin şase luni durata războiului. Din cele 178 de bombardiere plecate în misiune din Benghazi (Libia), 168 au atins ţintele din zona Ploieştiului. În urma bombardamentului, din şapte rafinării ţintă, una a fost distrusă complet, alta a rămas intactă, două au fost închise pentru câteva luni şi alte trei şi-au redus considerabil producţia. Doar 89 din bombardiere s-au mai întors în acea zi în Benghazi, dintre care 58 grav avariate, aproximativ 50 din ele fiind doborâte, restul aterizând în diferite locaţii ale Forţelor Aliate din Mediterana. Acesta a fost primul atac de o asemenea amploare al aviaţiei americane, la o altitudine foarte mică faţă de ţinte puternic apărate, motiv pentru care cinci ofiţeri din forţele aeriene au fost decoraţi cu medalia de onoare.
Istoria ascunsă în fuselaj
Cei prezenţi la show care aveau dorinţa de a susţine financiar organizaţia Collings puteau să cumpere filme, insigne, tricouri, fotografii sau alte suveniruri. Pentru vizitatorii mai cu dare de mână, cu doar 425 de dolari, aceştia puteau să zboare la bordul unuia din cele două avioane. Personal am preferat doar să urc în ele în timp ce erau la sol, pentru că, deşi arătau excelent în exterior, în interior aveau un aspect de exponat într-un muzeu, nemaiavând capacitatea de a zbura. M-am înşelat însă pentru că în amurgul serii le-am văzut zburând de-a lungul Atlanticului. Greoi într-adevăr, ca nişte vulturi îmbătrâniţi de ani, dar zburând totuşi spre un alt oraş american, îngreunate fiind parcă de o istorie care zăcea tăcută în interiorul lor, ascunsă sub fuselaj, probabil pentru eternitate.