Stenogramele prahovene secrete revin. Se pare că telefonul lui Mircea Cosma este cel mai ascultat, astfel nu ne explicăm de ce apare în fiecare înregistrare intrată pe mâna noastră (sau ni le livrează PDL-ul, oh, my God!). De data asta, o stenogramă incendiară, în care Mircea Cosma apare cu Andrei Volosevici.
2008. România. Prahova. Ploieşti. Seara alegerilor locale. Turul al II-lea.
Mircea Cosma: Alo!
Andrei Volosevici: Sunt eu, Picasso, he, he, he, ce mi-a plăcut gluma mea, sănătate, babalâcule!
(Pauză)
Mircea Cosma: Volo, nu?
Andrei Volosevici: He, he, he, normal, tati, da de unde te-ai prins, ai traducere?, ho, ho, ho, ce bună a fost asta!
Mircea Cosma: Hm, ai ciugulit ceva?
Andrei Volosevici: Auzi, bre, noi avem o vorbă la barou: dacă bei, să bei destul, dacă mori, să mori sătul, ho, ho, ho! Hai că te-am blocat, e?
Mircea Cosma: Da’ rău, mă, băiatule, m-ai făcut praf!
Andrei Volosevici: Ia zi, Fosilescu, te fac un şpriţ? Mi-e cam dor de matale, plus că am rămas singur la partid, nu ştiu unde au plecat toţi, că trebuia să sărbătorim împreună!
Mircea Cosma: Domnu’ Andrei, de la Mihai Viteazu şi până în zilele noastre, de la familia Cosma din Ardeal, de la Anno Domini 1200, până la familia Cosma din Ploieşti, Anno de Căcat 2008, nimeni nu m-a mai luat aşa tare. Ce invective şi-a tras puştiu’! Auzi, mă, tu devii obraznic! (Râde)
Andrei Volosevici: (râde) Calmează-te, bre, că-ţi zic un banc să-ţi treacă, fii atent!
Mircea Cosma: Puşlama mică, e târziu, te sun eu mâine, mă, băiatule...
Andrei Volosevici: ... „Alinuţa îmbrăcată în Scufiţa Roşie. De după un copac apare lupul. Lupu`: Alinuţo, ce-ai în coş? Alinuţa: De-ale gurii: plombe, maxilare, carii, etc...” – ha, ha, ha, te-am rupt, e?
Mircea Cosma: Carpe diem, Volo!
Andrei Volosevici: (...)
Mircea Cosma: Mai eşti?
Andrei Volosevici: Stai că mi-a căzut telefonul. Nu ştiu germana, bre, lasă-mă cu de-astea, he, he, he, glumesc, desigur, ia, fii atent, unu’ tare...
Mircea Cosma: Mă, băiatule, trebuie să închid, mi-e somn!
Andrei Volosevici: ... „Clasa de maghiari la ora de Limba română.
- Gyury, spune, te rog, o propoziţie!
- Duminica me duc la pedure.
- Gyury dragă, da’ nu-i bine.
- Atunci nu me duc” - he, he, he, ho,ho,ho, mă cac pe mine de râs!
Mircea Cosma: Închid!
Andrei Volosevici: ... sau: „Maria cu Ion în pat.
Maria : Ioane, îţi miros picioarele !
Ion : Bine, dacă tu vrei” – ha, ha, ha, ce mi-a plăcut ăsta, bre, nea Mircea, matale nu râzi?
Mircea Cosma: Nu.
Andrei Volosevici: Sunteţi bătuţi în cap la partidul ăla, bre, mai bine veneai la noi, parol, ne distram împreună, eu spun bancuri toată ziua.
Mircea Cosma: Super!
Andrei Volosevici: Ia’ auzi-l p-ăsta: „Ce le place homosexualilor la un calculator? Să intre în DOS” – uaaaaahahaha, uuuuhhhuhuhuuu, îhîhîhîhîhî, mă doare burta!
Mircea Cosma: Mă, tu nu te duci la Vienna?
(pauză)
Mircea Cosma: Andrei, mai eşti?
Andrei Volosevici: N-am mai fost în Viena de vreo trei ani, că nu ştiu nemţeşte, hi,hi,hi, he,he,he,he!
Mircea Cosma: Mda, mi-au zis băieţii ăştia din tineretul social-democrat că se întâlnesc cu băieţii şi fetele de la voi de la tineret, să ne sărbătorească la Viena. Cică face cinste mogulul, he, he, he.
Andrei Volosevici: M-au trădat...
Mircea Cosma: Adică?
Andrei Volosevici: Păi eu acum aud despre asta.
Mircea Cosma: Păi nici mie nu mi-e somn, mă, te pupă băieţii şi fetele de la Viena Cafe, ha, ha, ha (cor de râsete). Făceam şi noi mişto de tine, că suntem aici, la şpriţuri!
Andrei Volosevici: Atunci vin şi eu!
(râsete mai puternice)
Nota redacţiei: Pamflet. Aceste convorbiri nu pot fi reale decât dacă se declasifică dosarele istoriei, de la Mihai Viteazu, până la buzoienii zilelor noastre. Până atunci, trăim doar cu supoziţii. Asta dacă mai trăim.
Rămâneţi pe fază, urmează episodul trei. În curând!
Articol preluat de pe blogul autorului, http://ignatsebastian.wordpress.com